Efort fizic si relaxare mentală :)

          Cam complicat titlul pentru o zi de muncă la gradină :)))

         Când am luat gradina de la socrii mei, am luat-o fără o sursă proprie de apă. Nu am săpat după apă, pentru ca o fântână nu intra momentan, în planul bugetar. Din aceasta cauză, mă hotărâsem să nu pun nimic în gradină, numai că nu am putut. Nu prea mă lăsa inima să nu îmi bag eu mâinile în pământ, mai ales că este proprietatea mea acum. :) Asta ar fi un motiv. Celalalt motiv ar fi faptul că stau prea mult pe scaun și prea puțin la soare. Plimbările de dragul plimbării s-au cam rărit. Am ajuns să ies din casă doar dacă am un motiv serios. Mi-am dat acum un motiv serios - munca la gradină. Efort fizic, vitamina D direct de la soare și scăpat de alte griji pentru câteva ore.

          Când m-am hotărât de să ma ocup de gradină, m-am gândit să pun plante care nu necesită udare abundentă. Prima plantă- ceapa. Bunica nu o uda niciodată și făcea ditamai funiile. Si, dacă pun ceapă, de ce să nu fie și ceva usturoi? Si cum gândeam mai intens problema, aflu că și morcovii pot fi puși acum, că-și iau mult din apa existentă deja în sol.

          Si uite așa, ne-am înființat ieri la moșie :) înarmați cu arpagic, usturoi și sămânță de morcovi.  Soțul meu a cumpărat arpagicul de la domnul de la care am luat ceapa peste iarnă, și care nu a scapăt de al meu soț și i-a vândut și jumătate de kilogram de arpagic pentru ceapa roșie. Avea omul pentru el, nu și pentru vânzare, dar dacă a negociat cu al meu soț, n-a mai avut scăpare :))) A rupt bietul om de la el să-i facă damblaua clientului. :)))

          Când am ajuns la gradină, socrul meu ne-a luat cu "e prea moale de intrat cu cazmaua" de începusem să mă și dezumflu. Bine că nu ne-am luat după el. Așa frumos s-a săpat... Se întorcea brazda ușor, se grebla frumos și era pământul umed. Eu m-am lipit de greblă și am curățat de frunze, resturi  și fructe putrezite cam jumătate din gradină. Jumătate a rămas pentru sâmbăta viitoare. :) Am strâns și am cărat resturile la locul lor, apoi am greblat locul unde săpase soțul și am pus zece rânduri de ceapa obișnuită, două de ceapa roșie, doua rânduri de  usturoi și doua de  morcovi. Am mai înălțat un rând ca să pun crăițe. :)

          Intre timp, al meu soț și-a folosit talentul de negociator pe părintii săi și a negociat accesul la apă ca să putem uda și, uite asa, am mai săpat și greblat parcela pentru verdețuri, pentru mazăre și pentru dovlecei.  Mai avem de desțelenit parcela pentru roșii, vinete și ardei :)  Asta a rămas tot pentru data viitoare, pentru că am schimbat puțin locațiile pentru plantat și a trebuit să tăiem un păr bătrân cât lumea, care mai făcea doar umbră și niște pere cat nucile. M-am dus să pun ceapa și am tăiat părul :)))

           Așa, când le iau la numărat, nu mi se par multe făcute, dar oasele mele spun altceva :))) Si rana de la mână făcută dintr-atâta dragoste de greblă. Uitasem cât de tare doare munca pământului, uitasem de faptul că uneltele agricole nu sunt tocmai prietenele mele și uitasem că "doamna sapa" are o problemă și atentează la încălțările mele. Eu speram să-i fi trecut da' uite ca o ține pe-a ei și, din când în când mai schimbă direcția către picioare :)))

          Oricum, trebuie sa recunosc că, deși mă doare fiecare os din corpul meu, sunt mulțumită și liniștită. Nu am scapăt de problema juridică dar sunt ceva mai calmă și sper să reușesc să accept compromisul care mi se cere. Cumva, am bateriile încărcate pentru săptămâna viitoare, pe care mi-o doresc și v-o doresc și vouă, cât mai liniștită!