Despre mine

Fotografia mea
jud. Arges, Romania
Sint o persoana cu simtul umorului dar realista si pragmatica. Accept minciunile "nevinovate" dar nu si pe cele care pot provoca durere cuiva. Sint o fire pacifista si pot fi un prieten loial.

vineri, 2 august 2013

Vacanta 2013 - partea a-III-a

          Să continuam, zic. După ce am plecat de la Băile Tușnad, ne-am oprit la Miercurea Ciuc să bem o cafea și un suc. Am dat așa, un rotocol în zonă, am găsit o statuie ciudată
și ne-am așezat la o terasă, una dim multele din zona.
           Trebuie să recunosc că am plecat de acasă împovărați cu prejudecățile altora, prejudecăți legate de faptul că e plină zona de unguri care nu-i tratează prea bine pe români. Bine, problema e pusă prost, cetățenii de acolo fiind tot români. In fine. Cât ne-am plimbat noi, așa, la brațetă pe bulevard, am constatat că nu am auzit pe nimeni vorbind românește. Da' știți ce bine e? Când înțelegi ce zic ceilalți, uneori, fără să vrei, afli secrete sau probleme care iți pot modifica starea de spirit. Așa, nu înțelegi, ești îngeraș fericit. :))))))
           Ziceam că ne-am așezat la masă, la terasă. A venit o mândrețe de fată, frumoasăăăă și blondă ca o Cosânzeană (chiar asa, or fi mai multe Cosânzene? ) și ne-a salutat în ungurește. Zic că ne-a salutat, că nu cred ca ne-a dat dracu la prima oră a dimineții, nu? Noi i-am răspuns în românește :) și a priceput Cosânzeana că trebuie să vorbească în dulcele grai românesc. Ne-am bucurat. Nu de alta, dar io cafea de la dozator nu aveam chef să beau și mai vroiam și un fresh de portocale. :)
           Ei, și după ce am depozitat noi cafeaua și fresh-ul în stomac pas de ieși din Miercurea Ciuc. Pe unde am venit era sens unic.:) GPS doar la telefon da' era amețit rău :)))), asa că am recurs la :"Bună ziua! Cum ieșim spre Odorheiu Secuiesc?" Nu am găsit nici măcar o persoană care să nu ne ajute sau să nu ne vorbească în românește. Era chiar drăguț să-i vezi cum se chinuie să găsească cuvintele, doar, doar să te ajute. Acu' să nu-mi veniți cu ideea că voiau să mă scoată mai repede din oraș, că nu tine. Azi sunt flower power. :)
          Ce aș mai vrea să spun legat de Miercurea Ciuc, e faptul că de la Brașov până la Miercurea Ciuc nu am mai găsit stație GPL. Ulterior am aflat că mai era una la Sf. Gheorghe, dar nu am văzut-o. Deci, dacă vă faceți socotelile că mai găsiți stații pe drum, revizuiți-vă ideea și faceți plinul la Brașov. Noi am făcut plinul la Pitești și aveam și benzină cam trei sferturi de rezervor. Nu am avut probleme, dar e bine de știut.
          Să revenim pe drum. Cum care drum? Drumul spre Praid, sau "Praide" cum a zis un băiat drăguț (pot să-i zic Cosânzean?) când l-am întrebat de direcție.:) Si cum mergeam noi la drum întins spre salină, vedem pe margine o zonă comercială, d-asta cu căsuțe și suveniruri. Bineînțeles că am oprit. Ce am luat? Magnet cu steagul secuiesc(mișto culorile), vreo trei farfurii, două scrumiere și o vază din ceramică neagră. Parte din ele au fost de dat. Una dintre vânzătoare ne-a povestit că în urmă cu muuuuulti ani, a lucrat la Curtea de Argeș, la hidrocentrală și ne-a întrebat de unde din Argeș, suntem noi.(Din Congo, din congo, da' al cui?)  De regulă, zicem că de pe lângă Pitești, dar acum mi-a scapăt scurt, "Topoloveni". Reacția:"Aaaaaaaaaaa de la magiun!!!!" Măi lume, a crescut pipota în mine când am auzit că madama asta, care nu vorbea bine românește știa de Topoloveni, chiar dacă prin prisma magiunului.:)))
Va urma :)

3 comentarii:

Anonim spunea...

May , curios ce povestesti tu acolo...inseamna ca s-a inmultit natia lui Attilo in Miercurea...Ufaaaa! Noi cand furam pe la Miercurea si ne tot ducea gipiesu' pe sens unic , bash tot niste nea' localnici[v'o 2] ne-au scos la marginea Miercurii , da' cred eu ca noi i-am nemerit taman p-aia de erau frate cu Decebal si nu cu Attila...ca ne-au vorbit romaneste , olecuta cam leganat , da' tot romaneste se cheama! :))))))
Lasand gluma de o parte , desi vorbele despre zona Harghita ,Covasna sunt lungi si grele , nici noi nu am avut parte de a le confirma.Noua , cel putin , oamenii zonei ni s-au parut tare simpatici si tare saritori.Desi , cred ca ti-am mai scris asta , la hotelul ala din apropiere de Izvorul Rece , parca asa se cheama , am rezervat camerele in engleza , ca doamna de la receptie stia orice limba , mai putin roamana , iar ungureste vorbea ca era limba materna...nah! Dar am apreciat solicitudinea ei , zambetul si ajutorul...Zau a fost foarte simpatica si si-a dat tot interesul sa ne simtim bine.
Ba la terasa hotelului , la masa , pen'ca nu pricepea, o alta Cosanzeana ,cu comanda , cam ce vrem sa halim , am vorbit limba gimnastica , mai mult si am pus degetul pe produsul desenat , sa-i aratam ce vrem , ca atunci cand pui buricul degetului sa semnezi , ca nu stii buchiile!
Dar daaaa.....te umple de mandrie si fericire cand spui de unde esti si esti identificat cu produsul zonei... :))) La voi magiun , la noi Hagi! Eeeeee???? :)))))
Interesanta statuia! Inseamna calul care invinge timpul? Ori ce? :))))
Hai cu partea 4 , ca imi place mult....

CCristinaC spunea...

Super faza cu rezervat camera in limba engleza :))) Eu as fi rezolvat-o cu engleza scris, ca sunt natie ciudata. Daca la citit si scris mai pun un cuvint la locul lui, la grait sunt praf :)))))))
Statuia habar n-am ce e, dar am zis s-o imortalizez, ca merita :)))
Parta a patra vine duminica si incerc sa termin ca de luni incep serviciul si nu cred ca mai am timp :)Ma bucur ca iti place :)

Anonim spunea...

Place,place! :D