Desi azi e simbata si ar fi trebuit sa postez ceva roz care imi inveseleste viata, voi scrie despre ceva ce intristeaza mult prea multe persoane si cetateni ai acestei tari.
Sint o iubitoare a Romaniei. Asa am fost crescuta, asa o sa mor, insa cind vad cum diversi "neica nimeni" care ajung sa conduca amarita asta de tarisoara calca in picioare ultima ramasita de demnitate, bun simt si decenta a poporului roman, nu pot sa nu ma revolt. Pare ca se vrea cu toate mijloacele, decimarea poporului roman, iar nenorocitul care conduce Ministerul Sanatatii confirma acest fapt prin inchiderea spitalelor. Nu zic ca nu exista spitale de unde mai mult s-au furat decit investit fondurile, dar sa inchizi spitale unde toate treburile mergeau struna... e sub orice critica.
Pe scurt, iata un exemplu. In apropierea orasului meu, in com. Calinesti, exista Spitalul "Dr. Ion Craciun". Un spital intr-adevar curat, unde nu mureai de foame, nu mergeai cu medicamentele de acasa, iar medicii si personalul nu te faceau sa te simti ultimul amarit. Un spital in care doctorul Ion Craciun a investit la propriu munca si agoniseala de-o viata. A fost visul sau sa ofere locuitorilor acestei zone un spital decent. Un vis spulberat de unul care nu simte si nu gindeste romaneste. Unul pentru care poporul roman trebuie sa dispara.
La 1 aprilie a fost inchis acest spital. Am vorbit cu diversi locuitori din zona intrebindu-i ce parere au. E doliu local (daca se poate spune asa). Toata lumea plinge (la propriu) si se rascoala, culmea, impotriva institutiei Bisericii Romane. La inceput nu am stiut ce sa cred. Explicatiile sint urmatoarele: "De catedrala neamului nu avem nevoie, dar de spitale, da. Dumnezeu este in tot si in toate, deci si in spitale. Biserici sint la fiecare km, spitale unul la 40 de km. Oare Biserica (ca si institutie) nu ar trebui sa se ocupe de nevoile oamenilor ??? De multe ori omul il gaseste si regaseste pe Dumnezeu de pe patul unui spital. La Biserica, merge sau nu. La spital e musai." Cam astea sint opiniile celor cu care am vorbit eu de la 1 aprilie pina ieri.
Cer scuze cititorilor blogului meu pentru ca am transformat "simbata roz" in "simbata neagra", insa nu am starea de spirit necesara sa vad viata in roz, iar in inima mea e doliu.
Pun mai jos link-ul spitalului, sa vedeti si voi ce a fost inchis. Mentionez ca fotografiile sint conforme cu realitatea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu