Exact așa s-a întâmplat la mine, în acest an. Recunosc că nu am fost foarte cuminte... spre deloc 😂😂😂 Bine, și cumințenia asta e relativă, dar asta e altă discuție. Așa ca Moș Nicolae nu s-a deranjat nici măcar să-mi aducă o nuia frumos împodobită. O puneam în vază, decor pe noptieră. Poate descopeream talente ascunse, ca în ”50 shades of Grey” și tot o foloseam la ceva. Îmi bucuram sau nu, partenerul de viață, care nu putu nici el să-l substituie pe Moș, pentru că-i plecat prin străinătățuri, până sâmbătă.
Așa că, dat fiind faptul că ” Eu și pretenele mele avem mașini, avem lovele” cum spunea Carmen Șerban într-o melodie, hăt, pe vremea când eram la mama, fată, m-am oprit în Lidl și mi-am luat jucării.
Scuzați calitatea pozei. E făcută în grabă, să-i arăt domnului meu, programul din zilele de Crăciun. 😂😂😂
Așadar, am luat un puzzle cu 2000 de piese. Mai exact, 1998. Scrie pe spate. Și mai scrie, tot pe spatele cutiei, că, dat fiind faptul de depășește 500 de piese, nu mai este considerat jucărie. Nu știu la ce se încadrează, că nu scrie. Probabil la jocuri de societate, dar ce mai contează??? O sa fie o enormitate de puzzle, pentru ca zice ca are 100x70 cm, dar o sa ne distram tocându-ne nervii. Eu știu că am răbdare să migălesc la el, dar nu știu cum va reacționa B. 😂😂😂
Drept urmare, anul ăsta îl cam dădui naibii pe Moș Nicolae, pentru că (nu-i așa?) sunt femeie matură, care-și permite să nu fie cuminte și să-și ia singură jucării. 😋
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu