Despre mine

Fotografia mea
jud. Arges, Romania
Sint o persoana cu simtul umorului dar realista si pragmatica. Accept minciunile "nevinovate" dar nu si pe cele care pot provoca durere cuiva. Sint o fire pacifista si pot fi un prieten loial.

marți, 30 iunie 2020

Par vopsit + prosop murdar + detergent Lenor = LOVE

          Cred că dacă mă făcea mama cameleon, tot nu îmi schimbam culoarea părului așa cum am schimbat-o eu de-a lungul vieții.  De felul meu sunt șaten închis, acum cu irizații de argintiu ca, deh, vârsta și genetica mea nu prea se au la suflet una pe alta. :)))) Din această pricină, mi-am pus vopsea în păr de pe la 25 de ani, cu ceva pauze în timpul unor anumite tratamente. Am fost negru pana corbului, acaju, am sărit la blond aluna, blond platinat, blond cu nuanțe lila, blond mai deschis, blond mai închis, am trecut la șaten deschis, șaten irizat ca acum sa ma vopsesc... roșu. Dacă au fost vremuri când mergeam salon pentru operațiunea ”vopsit”, acum am prins experiență și îndemânare și mă execut acasă, în propria-mi baie. Ca să fiu sinceră, sinceră, ar trebui să recunosc că nu mai am răbdare să pierd timpul la bârfă în salon, cu vopseaua pe păr.  
          Așadar și prin urmare, am hotărât să schimb de la șaten deschis la... roșu. Acum, cât se mai poate, pentru că, uitându-mă la mama, urmează să fiu argintiu, în câțiva ani. Dar nici atunci nu mă las. Voi fi argintiu cu nuanțe de... papagal :))) Nu mă întrebați ce și cum, o să vedeți la timpul potrivit. Stați aproape.
           Să revenim la roșu. Hotărât, zis și făcut. Nu e greu să pui roșu în păr, mai rău e când îl dai jos. M-a pus naiba să mă uit prin cadă și am rămas șocată. Părea că mi-am tăiat artera femurală (Doamne feri), așa de roșie era apa :))) De faianță nu vă mai povestesc. Noroc că este de lucioasă și s-a curățat repede, cu dușul. 
Trecând peste aceste amănunte, prosopul a suferit cel mai mult. Normal că am înfășurat părul în el și am așteptat sa se usuce așa. Nu îmi place cu uscătorul, așa ca am preferat să sacrific prosopul. El a ieșit cu dungi portocalii, din toată această aventură.
           Cum vă spuneam într-un articol anterior, am primit de la BuzzStore noile capsule Lenor Allin1PODS si balsamul Lenor. Bineînțeles că le-am pus la treabă și... da... prosopul meu a fost curățat în profunzime și așteaptă următoarea ședință de vopsit roșu. Tot roșu, pentru că îmi place. :)))
           Iaca poze doveditoare
 Înainte de spălarea cu noul noul detergent Lenor Allin1PODS 

          După spălarea cu noul detergent Lenor Allin1PODS.

Și ceva mai luminat...


          În concluzie, noul detergent Lenor Allin1PODS a trecut testul prosopului murdar. Balsamul Lenor, pentru mine, nu avea secrete. Iubesc parfumul lui. Cele două, împreună, balsamul și detergentul fac o echipă tare faină. Curăță în profunzime, oferă prospețime de lungă durată, protejează țesăturile și forma hainelor și... bineînțeles, oferă catifelare hainelor. 
        Deci, fără deci, păr vopsit+prosop murdar+detergent Lenor =LOVE 💖💖💖

#buzzlenor  #perecheaperfectă  #LenorDetergent




joi, 18 iunie 2020

Noul detergent Lenor Allin1PODS

        Doamne feri și păzește, am uitat să mă laud. Taman eu, aia guralivă! Cu ce mă laud? Cu faptul că am fost cuminte? Neeee... nici măcar cu minte nu am fost. Oricum nu contează cum am fost sau cui am plăcut, cert este că la începutul lunii, am fost iar selectată de BuzzStore, de data aceasta pentru a pune la probă noile capsule Lenor Allin1PODS, dar si balsamul Lenor. 
          Am primit un colet  tare draguț, în care am găsit două cutii cu câte 15 capsule de detergent predozat Lenor AllInOne PODS (Spring Awakening și Gold),o sticlă de balsam 1l Lenor Spring Awakening, o sticlă de balsam 0,55l Gold Orchid, zece capsule și pliante pentru împărțit și altora ... și surpriză... un prosopel tare fain.


         Producătorul zice ca noul detergent Lenor Allin1PODS curăță în profunzime, oferă profunzime de lungă durată, protejează țesăturile și forma hainelor, oferă hainelor catifelare.
          Eu... tind să îi dau dreptate dar trebuie să recunosc că sunt fan Lenor balsam, de când a apărut el pe la noi... adicătelea de când eram eu, la mama, fată 😂 Da, știu că și acum sunt domnișoară, că doar port numele lu' tata, dar am schimbat locația. Sunt do'nșoară la casa mea (sîc)
         Ia uite cum deviez eu de la subiect!!! Să revenim, zic. 
         Recunosc că am băgat o tură la spălat cu noul detergent si balsamul Lenor Spring Awakening. Hainele au fost spălate bine, dar nici nu mă așteptam să nu le spele, dat fiind faptul că nu am avut haine cu pete sau care să fie mai murdare decât de obicei. De mirosit... miroase haina și după ce o pui pe tine, dacă nu te dai cu alt parfum, de moi... sunt pufoase și se calcă bine. 
         Până aici, nimic ieșit din comun. Pentru mine. Știam ce poate Lenor în materie de balsamuri. Proba de foc urmează, pentru Lenor detergent, deoarece îmi voi vopsi părul. Acasă. Rosu :))) Sunt convinsă că știți cum se face prosopul după vopsire. Am să folosesc un prosop deschis la culoare, dar nu alb, să nu îl pot spăla cu clor. Voi lăsa totul în grija noului detergent Lenor Allin1PODS, să ne arate el de ce este în stare. 
         Așadar, dacă vreți să citiți despre marele meci de box dintre noul detergent Lenor Allin1PODS și prosopul meu murdar de vopsea de păr (roșie), urmăriți blogul meu. 
          Chiar asa... voi ați încercat noul detergent Lenor Allin1PODS ? Cum vi se pare? Lăsați mesaj în comentarii. 

#buzzlenor  #perecheaperfectă  #LenorDetergent

marți, 16 iunie 2020

Elmiplant, dragostea mea!

          Ați fost vreodată, doamnelor, în situația în care să căutați disperate o cremă și să nu o găsiți niciunde, dar să dați peste ea la magazinul din colțul blocului? Așa am fost eu cu Crema CC de la Elmiplant. Am descoperit-o întâmplător și, pentru că mi-a fost bine cu ea, am căutat să cumpăr și al doilea tub. Am cautat-o prin câteva hipermarketuri, prin magazinele mai mari din orășelul în care locuiesc... nimic. Nici urmă de ea. Pe când urma să o comand online, deși ar fi costat transportul mai mult decât crema, am găsit-o la magazinul din colțul blocului, când m-am dus după pufuleți :)))) Era cocoțată sus de tot, pe raft și cred că am auzit-o strigându-mă când am trecut pe lângă ea, că nu obișnuiesc să mă uit chiar atât de sus, pe rafturi. Se mira și fata din magazin, când a văzut ce fericită sunt :))) M-a întrebat și i-am explicat ce fel de cremă e. Nu de alta, dar probabil m-ar fi crezut nebună... Sau m-a crezut? Nu mai contează, am crema :)))
          Ea e:   SKIN MOISTURE CC CREAM cu gutuie și 70% ingrediente naturale


          Îmi place că intră ușor în piele, uniformizează nuanța tenului și acoperă micile pete. În plus respira cumva pielea și nu îmi provoacă iritații.
          Dacă în urmă cu ceva vreme am folosit de la Elmiplant, crema de noapte și serul cu multi colagen, acum folosesc Hyaluronic Gold crema de noapte și serul din aceeași gamă. Nu folosesc și cremă de zi, pentru că ar fi prea mult pentru fața mea. Crema, serul și CC... mult prea mult. Firma producătoare zice ca produsele Hyaluronic Gold au efect anti îmbătrânire. Eu nu pot să bag mâna în foc pentru asta, că eu sunt tânără și frumoasă și fără creme :))))) Astea le folosesc doar așa... să ajut la economia țării :)))))))) Producătorul zice că a pus în ele milioane de capsule cu acid hyaluronic cu greutate mică și polipeptide din orez și mazăre. Știință, nu glumă!!! Pe mine mă interesează că tenul meu se simte bine cu produsele astea. Iata-le:

          Ce-mi mai place la produsele astea, e ca au 80% ingrediente naturale și un miros discret, plăcut. Mi-aș dori să pot să le trimit recipientele, după folosirea cremelor, sa nu trebuiască să le arunc. Sunt atât de frumoase borcănașele din sticlă... ar fi păcat să zacă la gunoi. 
          Un alt factor decisiv în declarația mea de dragoste pentru produsele astea, este prețul, aflat undeva între 18 și 25 de lei, în funcție de magazin și promoțiile de moment. 
             Ca o ultimă mențiune, aș avea de adăugat faptul că aceasta prezentare nu este sponsorizată. Pur și simplu am vrut să vă arăt o parte din ceea ce se cheamă a fi rutina mea de îngrijire. 
             Voi aveți o cremă preferată? Lăsați mesaj în comentarii!

duminică, 31 mai 2020

Pernuțe

          Nu credeam că sunt în stare să spun asta, dar fuse bună și izolarea la ceva. Pe lângă că am intrat în fiecare dulap, sertar, cutie și am făcut inventar și curățenie, am reușit să și tricotez trei fețe de pernă, pentru niște puiuți pe care îi aveam rămași cu modele de Crăciun. Prin urmare am scotocit printre fire, am luat andrele de 3,5 și am început să tricotez, în majoritatea timpului uitându-mă la filme. Nu vă mirați. Ochii la film iar mâinile cu treaba lor :) Am preferat să tricotez și nu să croșetez, pentru că mie mi se pare că stau mai mult pe un proiect lucrat cu andrele decât pe cel lucrat cu croșeta.
          Iată ce a ieșit :
     1-Pernuțe pentru canapeaua din sufragerie (living, pentru cei/cele mai tineri/tinere) 😂



            2-Pernuța pentru patul din dormitor



           Pentru că am tot primit, de-a lungul anilor, întrebări de genul ”Cum faci sa lucrezi cu model, în timp ce te uiți la film?”, răspunsul e ”numărând” . Chiar dacă mă uit la film cu subtitrare, reușesc să număr ochiurile de pe andrele, în același timp. Fată talentată, nu? Ferice de cine m-o lua 😂😂😂
       Dacă și voi ați lucrat ceva în ultimul timp sau dacă v-ați fi dorit să lucrați ceva, lăsați mesaj în comentarii.

luni, 25 mai 2020

Trandafirii pierduți -autor Martha Hall Kelly

          Cea de-a doua carte citita în 2020 este ”Trandafirii pierduți”, scrisă de Martha Hall Kelly. Prima e aici. Cum ați observat voi (eu nu băgasem de seamă), cărțile citite anul trecut au fost scrise de femei și se pare că și primele cărți citite în 2020 sunt la fel. Da, și cea de-a treia carte, pe care o citesc în prezent, este scrisă tot de o femeie. Abia cea de-a patra, va fi scrisă de un bărbat. :))) 
        Să revenim la ”Trandafirii pierduți”, zic. Acțiunea începe puțin înainte de pornirea  primului război mondial, undeva în America și are ca eroine principale trei femei, din trei categorii sociale diferite. Astfel, Eliza, reprezintă lumea bună din America, Sofia reprezintă aristocrația rusă iar Varinka reprezintă pătura săracă a Rusiei. Știți că nu am să vă povestesc subiectul, dar vă voi spune că, încă o dată este scoasă la suprafață puterea femeii de a se adapta situațiilor noi. Războiul schimbă vieți, schimbă obiceiuri, schimbă mentalități. Că facem sau nu față, că reușim să ne adaptăm vremurilor grele, ține fix de noi și sper că nu voi trăi să aflu pe propria-mi piele. Cert este ca cele trei eroine ale cărții și-au suflecat mânecile, și-au ridicat poalele (cum spunea bunica) și au făcut ceea ce era necesar, chiar dacă era sau nu era moral, chiar dacă era sau nu era la nivelul educației lor ori la nivelul clasei sociale din care făceau parte. 
        Ce aș vrea să mai aduc în atenție, e faptul că autoarea inserează ceva date despre Romanovi, înlăturarea lor de la putere și modalitatea în care femeile din aristocrația rusă ajung să fie refugiate și să o ia de la capăt, în alte țări, în ale condiții, alte pături sociale. De asemenea, este adus în atenție comportamentul oamenilor săraci, fără educație, care se văd ajunși la putere. 
         Dragostea mamei pentru copilul ei este și ea prezentă, fiind combustibilul pentru fiecare pas făcut înainte.  
          Și cam atât. Mă gândesc că poate aveți cartea pe listă și eu vă spun atât cât să nu mai trebuiască să o citiți. N-aș vrea asta. Cartea are un subiect frumos și merită citită. Dacă ați citit-o sau nu, lăsați mesaj în comentarii. 

luni, 18 mai 2020

Șamponul cremă -SANODERM

       În urmă cu mulți ani descopeream, ca o urgență a urgenței, șamponul cremă Sanoderm făcut în laboratoarele proprii și comercializat de Farmacia Ardealul. Mulți ani m-am luptat cu mătreața, ca să aflu, într-un final că am parte de o dermatită care apare la stres. Inițial ”ocupă” doar fruntea, apoi coboară în sprâncene și pe lobii urechilor. Asta dacă nu o țin în frâu. Cu ce? Cu șamponul cremă Sanoderm. Am povestit aici cum l-am descoperit. Inițial, după folosirea lui, am crezut că gata, am scăpat de mătreață. Ei bine, nu. La prima doză de stres mai mare, reapare ceea ce se cheamă a fi dermatită (nu mai știu de care). Astfel că, fără a avea o periodicitate regulată, în funcție de gradul meu de stresare, folosesc acest șampon.
        Cutia are 50 de ml și îmi ajunge cam 6-8 spălări, în funcție de ce lungime are părul meu în perioada respectivă. A fost o vreme în care șamponul  mirosea puternic a sulf, dar acum cred că au schimbat puțin formula și miroase a trandafiri. Iau din produs cam cât se poate lua cu doua degete, aplic pe părul umed și masez. Face o spumă plăcută. Las să acționeze aproximativ cinci minute și clătesc ce mai rămâne, pentru că părul meu cam are tendința să absoarbă crema asta. O cutie costă 19,50 lei și, poate că unora le poate părea mult, pentru 50ml de șampon, dar gândiți-vă cu câte produse ați încercat să scăpați de mătreață și cât au costat ele. 
          Am readus în atenție și am scris despre acest produs, pentru că am tot auzit, în jurul meu, persoane care se luptă cu aproximativ aceeași problemă ca a mea. Nu sunt plătită de cei de la Farmacia Ardealul sau vreo altă firmă. E doar un produs pe care îl folosesc eu și care îmi face bine. 
        Dacă și voi aveți astfel de probleme și dacă mai știți și alte produse ”minune”, lăsați mesaj în comentarii. 

sâmbătă, 16 mai 2020

Încă sunt :)

          A scrie pe acest blog a fost si este pentru mine, o mică... mare plăcere. Un fel de SPA al minții, mica mea oază. Din păcate, uneori, viața nu ne lasă dă ne bucurăm de nimic și chiar daca fizic am fost și sunt bine, psihic... nu. Sunt convinsă că nu sunt singura în aceasta situație și tocmai de aceea am renunțat să mai scriu. Aș fi vărsat aici toată furia, toată mâhnirea  și tot veninul adunat de când cu situația în care ne aflăm.
          Nu pot spune că m-a deranjat statul în casă cât faptul că ne-au fost și ne sunt încălcate drepturile. Nu sunt o persoană care își petrece timpul liber pe la terase sau prin mall. Nici măcar plimbări în natură nu fac prea des. Ma pot bucura de colțișorul meu, atâta timp cât nu mi se impune asta. Sunt născută în zodia peștilor - idealistă și visătoare. Realitatea doare. Mă dor nedreptățile la care suntem cu toții supuși, mă doare gradul de acceptare al oamenilor. Cei care mă citiți mai de mult, veți spune probabil ”Pentru ce atâta suferință? Nu ai copii pentru care să îți faci griji!” Așa este. Nu am copii, dar uite că mă doare și mă consumă încet, dar sigur. Chiar dacă nu mai am prieteni ca pe vremuri, chiar dacă nu mai am multe din rudele apropiate, iubesc oamenii. Dacă ar fi fost posibil, astazi, mi-aș fi dorit să ies în fața blocului și să îmbrățișez fiecare om pe care îl întâlnesc. Mi se pare că nebunia prin care trecem ne îndepărtează unii de alții și ne înrăiește și mai tare. Visătoare fiind, m-am așteptat să ne apropiem sufletește unii de alții, mai ales după ce am văzut licărul din ochii vecinilor mei, când le-am dus lumina în noaptea de Înviere. Voluntarii bisericii din oraș au adus o candelă pe care au lăsat-o în scara blocului, iar eu am luat o lumânare și am plecat pe la fiecare ușă. Candela a ars trei zile în scară.  Eu nu sunt religioasă și nici nu pun preț pe ritualuri. Am făcut asta sperând că aduc bucurie vecinilor mei și da, pe moment, am văzut bucuria în ochii lor.  Din păcate, ce e bun ține puțin. La câteva zile, am aflat că unul dintre vecini ne-a reclamat la administrație că dl B a venit din cursă și eu l-am trimis la cumpărături, în loc să-l țin încuiat. Ideea este că dl. B a stat două săptămâni într-o garsonieră închiriată în Pitești, a fost verificat zilnic de poliție, i-a fost eliberat un act de către medicul de familie, doar că noi nu am trâmbițat asta. Ce sa faci? N-ai ce sa faci... Și eu care mă gândeam că ar fi frumos să curățăm țara de gunoaie, să împădurim locurile defrișate, să ajutăm voluntar la curățarea canalelor pentru irigații... Aiurea!!!
         Legat de îmbrățișări, de ziua mamei mele, când i-am dat cadoul, prima ei reacție a fost să ma pupe de la distanță „că nu avem voie, altfel”. Serios??? Asta fac ”indicațiile prețioase” de la tv??? Locuim în aceeași casă, dar mama a înțeles ca nu are voie să mă pupe??? I-am dat dracu p-ăia cu indicațiile tâmpite și mi-am strâns mama în brațe. Sunt conștientă că va veni o zi când voi strânge doar poza ei la piept...
          Din fericire am avut și zile în care am fost la muncă, respectiv am avut altceva de făcut. Se pare că nu am o disciplină a statului acasă, dar am una a muncii :))) De luni, voi merge zilnic. Am rămas în urmă cu hârtiile și mă tem de controale multe... că doar trebuiesc bani la buget...
           Legat de plimbări, ar fi trebuit să sărbătorim Paștele în Corfu. Bineînțeles că s-a anulat călătoria, însă facebook a avut grijă sa îmi amintească pe unde umblam anii trecuți, în aceasta perioadă, începând cu potecile patriei și terminând cu ale Turciei :)))) Ce de înjurături și-a mai luat facebook...
           Cam asta este situația mea, acum. Pe scurt, ca la ziar, că aveți și voi poveștile voastre, cu siguranță. Dacă vreți să le împărtășiți cu mine, lăsați mesaj în comentarii. Spuneți-mi dacă sunteți bine, dacă aveți sau nu probleme cu anxietatea, dacă aveți probleme financiare, orice.
       Să aveți parte de sănătate pe toate planurile și să auzim de bine!




sâmbătă, 18 aprilie 2020

Sărbători cu bine!

          Anul acesta avem, clar, sărbători pascale diferite. Ne place sau nu, trebuie să acceptăm situația, să încercăm să facem o bucurie din fiecare moment și să fim recunoscători pentru viață, oricum ar fi ea. 
           Sărbători cu sănătate și liniște sufletească să aveți!

joi, 19 martie 2020

Stăm acasă-5

          Eram hotărâtă să nu mai scriu și astăzi. Nu ar fi nimic de spus în plus, în afară de faptul că încă îmi păstrez rutina zilnică, încă nu stau în pat, în pijamale și da, mă aranjez și mă parfumez. Azi mi-am băut cafeaua citind, în balcon, în baie de soare. Am luat o porție de vitamina D printre flori :) 

          Am reușit să aranjez dulapul cu crafturi, adică dulapul cu tot felul de chestii pentru lucrul de mână și de care îmi era silă rău să mă apuc. Am reușit să mai și arunc de prin ele, drept urmare am rămas cu un raft gol. Dacă mă apuc iar de lucru de mână, îl umplu rapid. :))) Îmi pare rău că nu am găsit niște nasturi de 3 cm, colorați foarte vesel. Știam că îi am, dar parcă să zic că i-am folosit la niște broșe... Nu mai știu sigur.  Aș fi vrut să îi pun la fețele de pernă pe care le-am tricotat. Poate dau mâine o fugă la mercerie, că tot simt nevoia să ies puțin. 
          Tot astăzi am reîncercat să fac pilates pentru începători, cu clipul din articolul de ieri. Greu la deal cu boii mici... sau prea mari ? :))) Am niște mișcări de zici că mă bat singură :)))
           Am aflat din x surse, că unii dintre recent întorșii noștri concetățeni, puși pe câștiguri ușoare, au atacat o mașina de 3,5 to, care transporta dezinfectant. Bine, nu știu cam ce câștig ușor ar fi, că mă gândesc că e totuși greu să organizezi și să duci la bun sfârșit un jaf. Drept dovadă faptul că nu le-a mers ideea. În plus am văzut o știre care m-a uns la inimă. Forțele de ordine au reușit să confiște de la speculanți nu mai știu ce cantități de spirt, dezinfectant, măști, mânuși, și altele asemenea. Se pare că operațiunea este încă în curs. Hai că se mai poate!
           Tot astăzi am fost sunată de reprezentantul hotelului unde rezervasem pentru tratament balneo pentru mama și nepot. Urma să îi duc în prima săptămână din aprilie, dar cum nu se mai poate, m-au sunat oamenii să mă întrebe dacă vreau banii sau reprogramare. Noi am hotărât că vrem reprogramare, pentru că e important ca nepotul să ajungă la acest tratament. Am fost impresionată de faptul că au sunat ei, nu au așteptat să sun eu. 
          De găsit chestii pe net, azi am găsit un articol bine scris de Iuliana, iar Cristina are șapte sfaturi binevenite pentru un plus de energie. Mi-au plăcut tare mult.
            Ca film, azi am o comedie romantică -Intolerable Cruelty. Actori principali George Clooney și Catherine Zeta Jones
           Să auzim de bine, zic și nu uitați că puteți lăsa mesaje în comentarii!

Stăm acasă-4

         Heeiii am depășit ”Singur acasă” !!! Avem deja episodul 4 :))  
           Astăzi m-am trezit la 7, am adormit, m-am trezit iar la 8, am adormit ca să mă trezesc iar la 10 când m-am și ridicat din pat. Fără chef, cu nervii pe moațe. Am avut numai vise aiurea. În starea asta de incertitudine, nici să visezi frumos, nu mai poți...
        Nu am reușit să înghit decât o banană și o cafea. Nu mă plâng. Am rezolvat ceva treburi pentru birou, prin telefon și am pus un colet la poștă. Oficiul poștal e la scara blocului, deci nu se pune ca ieșit, nu? :)))
         Mare lucru n-am prea făcut. Am încercat să citesc, dar se întâmpla ori să ațipesc ori să mă pierd în gânduri. Am ales să fac curat în dulapul cu pantofi. Bine am făcut. Am descoperit câteva cutii goale. Logic. Am aruncat încălțările și am păstrat cutiile pentru pantofii pe care îi iau fără. Azi am mai aruncat trei perechi de sandale cu tot cu cartoane :))) Încă nu am început să cumpăr cutii speciale, din plastic, pentru pantofi. E o investiție nerentabilă, deocamdată. Încălțările stau bine și în carton. 
În același dulap, mai am un raft unde ne ținem parfumurile și bijuteriile mele. L-am aranjat și pe el. Mi-ar fi trebuit două coșuri pentru organizare dar, cum nu aveam, am reciclat și îmbrăcat în hârtie, doua cutii de la pantofi. 
          Știu că par ca făcute de un copil de la grădiniță, dar, după ce s-au uscat arată mult mai bine. :)))

Raftul înainte și după. Lumină proastă, poze la fel :)))


          Voi ați văzut clipuri cu oamenii care se înghesuie la alimente? Nu vi se pare că mare parte dintre ei au o vârstă... venerabilă? Mie nu mi se pare deloc corect ca eu și alții ca mine să stăm acasă, să închidem fabrici, restaurante, etc, să-i ferim în primul rând pe ei, iar ei să se bată pe alimente în aglomerație. Să înțeleg că Anglia face bine când spune că virusul trebuie să treacă prin oameni, nu pe lângă oameni? Ajung să cred că ar fi fost mai bine cu ”scapă cine poate”. Ai grijă de tine și de venerabilii tăi, bine, nu... fericirea popilor. Omenirea mai și moare. Știu că pare al naibii de dur, dar e un alt punct de vedere. 
          Totodată m-au apucat nervii când am văzut pe facebook cum urla o botoxată că sunt români mulți la granița dintre Austria și Ungaria și că nu îi lasă să treacă. Ieri noapte au făcut ungurii culoar pentru 3500 de români, azi au mai făcut unul. Prima mea întrebare a fost: mai sunt mulți??? Și a doua: dacă ar fi fost România în război, mai veneau ăștia grămadă? A nu se înțelege că am ceva cu cei plecați la muncă în străinătate, dar botoxata aia cu gura mare, clar nu venea de la cules căpșuni. Am rude în Spania care au rămas în continuare, la cules căpșuni și am rude în Italia care, deși nu mai au serviciu, momentan, fac și ei ce face restul populației italiene. Nu zic că printre cei întorși cu grămada în țară nu sunt și oameni de bună credință, dar zic că restul clar se vor înscrie la ajutoare sociale, pe care le vor primi, că doar vin alegerile și au drept de vot. Și cine va plăti ajutoare sociale? Noi, fraierii care mai muncim... Mai țineți minte faza din ”Nea Mărin miliardar”, când dă Veta cu papornița în stânga și în dreapta strigănd: Fire-ați ale dracu! La coada sapii nu săltați așa ? Ei, așa i-aș lua eu p-ăștia.
          Dar să revenim la gânduri mai bune, că deh, așa e când e mintea odihnită. O mai ia pe arătură.
           Prin urmare, zic să vă arăt ce am mai găsit eu frumos azi, pe net.
           Un clip minunat al celor de la Opera din Brașov. E o plăcere să-i asculți.

         Am descoperit că muzeele pot fi vizitate și online. Mi-am propus să încerc să le văd, pe rând, pe toate. Aici -lista muzee
                Am simțit nevoia să fac puțină mișcare și am găsit clipul de mai jos. Nu e greu, dar nu am antrenament. Poate îl capăt acum, în ”vacanță” :)))
          Am mai primit pe email un articol despre ce înseamnă criza economică în România. Pentru mine, Daniel Zărnescu este o sursă de încredere. Găsiți articolul aici
            Un alt video care mi-a plăcut și pe care l-am văzut și revăzut de câteva ori. Vocea e a Juliei Roberts. 

         Și, bineînțeles, filmul de astăzi - Into the wild. Natura sălbatică sau civilizația materialistă?  Merită văzut, dat fiind faptul că filmul e bazat pe o poveste adevărată. 


        Cam atât pentru azi. Voi cu ce v-ați ocupat timpul? Lăsați mesaj în comentarii!