Translate

duminică, 19 ianuarie 2014

Treburi de duminică

          E frumos afară și miroase a primăvară.  Parcă aș ieși la o plimbare, dar parcă mi-e și lene. :) Nu am nimic de cumpărat (ca pretext) și, dacă aș avea, s-ar duce el, domnul casei. Azi sunt leneșă. Atât de leneșă, că nici zgomotul străzii nu îl mai aud. Bine, lipsesc mămicile și copii din peisaj, așa că mașinile care nu trec chiar prin fata blocului, nu mă deranjează. 
          Fac planuri. Eu, care nu mă țin de ele. Vreau ca, în săptămâna care vine, să termin de tricotat  pulovărașele nepoților mei. Mai am o jumătate mânecuță, apoi să le cos, să fac gulerele și să pun nasturii. Bine că nu a venit iarna și nu stau nepoții după pulovărele de la mine, altfel nu mai ieșeau copii din casă :))) 
          Intre timp trebuie să caut modele și scheme pentru o rochiță cu pălăriuță și botoșei pentru o bebelină care se va naște undeva prin aprilie (cred). Dacă ar da vrednicia peste mine, i-as face și o păturică. :))) Planuri mari. Să vedem ce reușesc. Sunt deschisă la idei și linkuri către rochițe, pălăriuțe și botoșei de bebe. :) Dacă aveți ceva idei, dați-mi o mână de ajutor.
           Până atunci studiem, că doar am prins reduceri la Libris
          Interesante sunt și cărțile astea. Unele chestii le știam, de altele nu aveam habar, că, vorba ceea, nu s-a născut nimeni învățat. Uite că acum știu mai multe, că doar scrie în carte, nu? :)
         Azi dimineață, domnul casei a fost la târg și a făcut aprovizionarea cu vreo 10 kilograme de ceapa, 15 kile :) de cartofi (avem spațiu de depozitare și păstrare), vreo 20 de oua de găina de curte, ceapă verde și salată verde. Toate de la producători locali (cunoscuți personal). E drept că, după ceapa verde și salată s-a dus acasă la doamna cu solarul (la vreo trei km de noi) și tot la ea a găsit și ouăle. Preferăm să dam bani unor producători locali și sa mâncăm produse mai sănătoase decât cele din magazine. E mult mai ușor să facem asta într-un orășel de provincie. In marile orașe  e mai greu din cauza distanțelor, cred, dar nu imposibil. :) Ca prețuri, avem 2lei/kg de ceapă, 1,8lei/kg de cartofi, 2lei/legătura de ceapă verde, 2 lei/ salata verde și 0,6lei/ou. Nu știu prețurile din hipermarket, faceți voi comparația.
          Si pentru că, în timp ce am scris am ronțăit deja două mere, vă invit să mă ajutați și voi, la ronțăit bineînțeles. Mere fără chimicale scăldate în aer curat și coapte de soare.
          Nu va uitați că sunt puțin stafidite. Sunt tare gustoase. Provin din beciul lui Nea Ștefan, care ne mai furnizează și mere pentru plăcinte, și piersici zemoase (când e timpul lor) dar și răchie de fructe. Nu-i spunem țuică de fructe pentru că țuica e doar din prune. Nea Ștefan e un fost profesor, pensionar, educat și politicos, care are o mică livadă și care își suplimentează veniturile cu surplusul de fructe.  Să vă spun un secret. In urma cu vreo doi ani, cred, m-am dus cu mama le el, după mere pentru plăcintele de Crăciun. Am avut ocazia să intram în beci. Merele aranjate pe soiuri și puse în lăzi, una peste alta, stăteau cuminți lângă lăzi cu ceapă, cartofi, morcovi, dar și lingă damigenele cu tărie și butoaie cu vin. Ce mi-a plăcut cel mai mult, erau borcanele cu legume, murături, dulceață, compot și alte bunătăți, așezate pe polițe  îmbrăcate în hârtie albă. Era cumva, de poveste, beciul ala. :) As mai fi stat să mă uit ca la muzeu, prin beciul omului, dar nu era frumos, mai ales că mama terminase afacerile cu Nea Ștefan.
          Acestea fiind zise și pentru că dacă mai văd mult poza cu mere, mă tem că mai halesc unul, vă las pe voi să ronțăiți merele și plec să mai studiez problema cu rochița de bebe.
O duminica plăcută și o săptămână veselă și cu realizări să aveți!

4 comentarii:

dintimisoara spunea...

May esti de invidiat pentru bunatatiruile cumparate de la vecinii locali! :))
Cartea cu tricotajele mi-ar pica si mie bine , chiar si cea cu crosetatul , desi mi-am prins urechile la crosetat. Sper sa iti vina inspiratia si sa realizezi ce iti doresti.

CCristinaC spunea...

Avantajul oraselor mici = hrana sanatoasa :)))
Si eu sper sa-mi vina inspiratia, de preferat inainte de nasterea bebelinei :)))))))

dintimisoara spunea...

Si pe aici se poate , numai ca fiind oras mare ,apropos de orase mari si mici , locurile la cumparat chestii bio sunt limitate. Din fericire , uneori , mai gasesti cate o batrana , intr-un colt de piata , nebagata in seama , care vinde chestii bio pe care lumea le ocoleste ca nu arata ca-n poza...io tare ma bucur si sunt in stare sa ii cumpar toata marfa. :)))

CCristinaC spunea...

Accesul la produse cat de cat sanatoase il poti avea daca gasesti pe cineva de incredere in comunele invecinate. De asta ziceam de distanta. Nu prea stiu cat de bio sunt produsele din piete. La Pitesti, stiu citeva persoane care cumpara legume si fructe din en-gros si le vind in piata, cu metiunea ca-s din curtea lor. Oameni si fapte...