Hrană de la tară

In copilărie am fost învățată  să pun preț pe fiecare colț de pâine, pe fiecare blid cu mâncare, să nu fac mofturi, să nu risipesc hrana și să accept cu recunoștință darurile din gradină. O vreme, cam îndelungată, am uitat învățămintele bunicii și am tocat și risipit fără măsură. Cum magazinele sunt pline, am trăit cu ideea că e datoria mea s-o risipesc, pentru bunul mers al economiei. :))) Glumesc. Nu am avut un motiv pentru care tocam și risipeam, dar cert e că asta făceam, în timp ce în alte părți ale lumii, copiii mureau de foame. Să zicem că m-am trezit și, într-o combinație de economie financiară cu respectul pentru Pământul care ne hrănește, mi-am amintit de "cei spate ani de acasă". Mi-am luat vase pentru gătit de dimensiuni mici, cumpăr 1kg de legume/fructe și nu trei să mi se strice și să le arunc, nu mai gătesc alt fel de mâncare dacă am deja unul în frigider, la fel și salate, doar un singur fel la o masa. Prefer să cumpăr mai des, dar mai puțin, pentru a nu exista riscul să arunc hrana. Încet, încet, am reînvățat că mâncarea e pentru hrana organismului, nu pentru a umple pubelele de gunoi și buzunarele comercianților cu banii mei. :) Dacă în urmă cu câțiva ani acceptam cu greu ceva din gradina cuiva, acum altfel stau lucrurile. Am învățat că nu doar pentru mine e bine, dar și pentru cel care dăruiește.

Am fost duminică în vizită la mătușa mea (sora mamei), undeva într-un sat de lângă Slatina. Nu am stat prea mult, dar ne-am simțit bine și ne-am destresat. La plecare, mătușa mea, femeie de la țară, vrednică și dintr-o bucată, nu ne-a lăsat să plecăm din casa ei cu mâna goală, sau mai bine zis, cu portbagajul mașinii gol. :)

Am primit teci fideluță și teci late, numai bune pentru pus la congelator:

pătrunjel și dovlecei care vor avea aceeași soartă-congelatorul

ceapă si usturoi

Ne-a pregătit mătușa mea o pâine maaaaare în țest, și gogoși de casă, din care ne-a pus și la pachet. :)

Ținând cont de faptul că fiind genul "gospodină" tot ajungeam să cumpăr cele mai sus, ca să asigur  necesarul pentru iarna, nu am putut să nu primesc cu recunoștință darurile mătușii mele.  Pe lângă economia financiară, fac economie la îngrășăminte chimice și alte d-astea, căci mătușa mea e femeie cu frica de Dumnezeu și nu strică Pământul cu "spurcăciuni". :)

Așadar și prin urmare, de doua zile sunt Bubulina Gospodina și muncesc de zor la conservarea legumelor primite. Voi obișnuiți să primiți hrana de la țară?