Despre mine

Fotografia mea
jud. Arges, Romania
Sint o persoana cu simtul umorului dar realista si pragmatica. Accept minciunile "nevinovate" dar nu si pe cele care pot provoca durere cuiva. Sint o fire pacifista si pot fi un prieten loial.

luni, 30 ianuarie 2012

Roz si mov

Vreau să cred că sunt o persoană care se bucură de viată, asa cum e ea, cu bune și rele, dar colorată cu toate nuanțele dăruite de bunul Dumnezeu. Prin urmare, dacă în vremea "tinereții" mele, respectiv pe la 22-25 de ani, mi se părea aiurea să port roz, mov, bleu, verde praz, etc., ei bine, astăzi nu mai gândesc asa și ma înconjor de magia tuturor culorilor. Exemplu, doua broșe: roz cu alb și mov cu roz :)

duminică, 29 ianuarie 2012

Zile liniștite

Nu prea știu cum e în alte familii, însă mie îmi place foarte mult să-mi petrec duminicile cu familia. Sunt duminici în care plecăm de acasă și dacă se întâmplă sa fie câteva la rând, mor de dorul unei duminici petrecuta acasă, în căminul meu. E drept că mi-ar plăcea să fiu la gura sobei, într-o casă pe pământ, dar până atunci, mă bucur de căminul pe care l-am clădit în apartamentul actual. :)
Așadar, astăzi vom avea zi de relaxare în familie și, pentru că este soare și ger afară, vom face o scurtă plimbare prin oraș, sa ne refacem stocul de vitamina D. :))
Vă doresc să aveți si voi o duminică liniștită și vă invit la o felie de pâine proaspătă cu icre, fidea cu lapte și un capucino.


si un cântec superb :)

joi, 26 ianuarie 2012

Brosa din panglicute

Am reușit să fac și eu o prima broșă din panglicuțe. Panglicuțele au fost de fapt, ceva resturi de la alte proiecte, pe care le-am unit cu o floricică croșetată și o mărgeluță argintie filigranată. Pe dos am montat un ac de broșă. Ținând cont că broșa este în combinație de roșu cu alb, ar putea fi dăruită ca mărțișor. Mă mai gândesc. :)))


marți, 24 ianuarie 2012

duminică, 22 ianuarie 2012

Bijuuri

Schimb puțin, doar puțin, macazul și scot la privit alte bijuuri:
Set cercei și brațară din agate
și doua brățărici pentru două fetițe dragi mie, brățărici făcute din resturi de la un colier al mamei lor

duminică, 15 ianuarie 2012

Alimentație sănătoasă - atât cât se poate

Urmăresc de ceva vreme blogul economisim.info și imi dau seama din postările Iuliei că, în ceea ce privește mâncarea ceva mai sănătoasă, stăm (ceva) mai bine, noi cei din provincie, decât cei din marile orașe ale țării. Să exemplific. 
Astăzi, fiind duminică și având nevoie de ceva provizii, am pornit la braț cu soțul meu, prin gerul dimineții, către târgul de legume/fructe/cereale/animale. Prefer să merg aici și nu în hipermarket pentru că la târg vin oamenii din comunele învecinate și vând din ceea ce produc în gospodăria lor. Sunt și comercianți, din cei care iau dintr-un loc și vând în altul, dar p-ăștia îi știm deja. Pe lingă un ceai băut  cu niște prieteni de la țară, pe care nu îi mai văzusem de mult (și care ne-au promis că ne fac două mături bune) și vreo două consultații (nu medicale) date în mijlocul târgului (asa e când orașul e mic, ne cunoaștem toți), am cumpărat 5kg de cartofi (din cei din care iese piureul ăla buuun) cu 1leu/kg, 10 ouă cu 50bani/buc, 1 kg fasole cu 5lei/kg (nu era in plan dar soțului meu i-a picat cu tronc fasolea bătută, în ultima vreme) și doua kg de mere cu 2lei/kg. 
Pot să vă mai spun că pătrunjelul era la 1 leu legătura și ceapa (tot locala) era la 2lei/kg. Dintr-astea nu am luat căci am din producția proprie. Nu știu cum sunt prețurile în alte părți, dar mie mi se par convenabile, ținând cont că banii ăștia îi dau țăranului care a muncit din greu să producă ceea ce am cumpărat eu. Bine, după experiența cu grădinăritul de anul trecut, nu voi comenta niciodată la un preț pus de țăranul producător. :) 
Când Iulia a postat acest articol, care mie mi se pare foarte nimerit, mi s-a făcut brusc, poftă de o supă de pui de curte (bine că nu sunt însărcinată).  Cum în viață trebuie să "ai grijă ce-ți dorești" ieri am primit de la fini, de la țară, un pui de curte și o sticlă cu vin "de Împărtășanie". :)))))
Poza la cald:
Am porționat puiul, și l-am pus în două punguțe la congelator, pentru că deocamdată am mâncare gătită. Plănuiesc să fac mâine o supă și un pilaf. :) Voi cum vă descurcați cu  mâncarea (cât de cât) sănătoasă ?
Ce vreau să vă mai spun, este că Iulia postează pe blogul ei niște articole foarte interesante, menite să ne obișnuiască să fim mai cumpătați și să nu mai risipim puținii bani pe care îi câștigăm greu. 
O duminică frumoasă și o săptămână superbă vă doresc!

joi, 12 ianuarie 2012

Putin respect, va rog frumos!

Se vorbește peste tot, de parcă ne-a apucat nebunia pe toți, despre unde și cum îl găsim pe Dumnezeu, unde se duce sufletul după moarte și dacă ne mai întoarcem, ce se va întâmpla în decembrie 2012, comentăm despre popi și Biblie, facem cruci maaari și pupăm moaște... și considerăm că ne-am mântuit. Știu că par dură, da' ce să fac, și eu sunt om și nu mă pot abține să-mi judec semenii. In schimb, semenii mei nu consideră necesar să fie mai blânzi, mai calmi și un pic mai buni unii cu alții. Nuuuuuu, nu există asa ceva, nu se poate asa ceva, deși multi susțin că au citit Biblia din scoarță în scoarță. Dacă i-as scutura ceva mai tare, cred că ar susține că nu scrie in Biblie să fim mai buni. Nici măcar cu persoanele mai puțin norocoase ca noi, și anume oamenii cu handicap locomotor. 
Despre ce vorbesc?
M-a îngrozit atitudinea unui cetățean care a parcat pe locul rezervat persoanelor cu handicap. A fost rugat de un domn cu astfel de probleme să nu parcheze acolo. Nu vă spun că, dacă nu ar fi fost aproape șoferul  domnului cu probleme, respectivul cetățean l-ar fi scos pe geam, pe domnul cu handicap. Prietena mea și cu mine am încremenit când am văzut atitudinea agresiva pe care a avut-o "cetățeanul turmentat" (nu era băut, dar avea creierii praf). Eram pregătite sa sunam la 112. Culmea este că astăzi l-am văzut pe respectivul cetățean încercând să convingă un grup de tineri sa meargă la o dezbatere pe teme religioase. Cum mama naibii mai ai domnule tupeul să susții prelegeri religioase, când nu ești în stare să-i respecți măcar pe cei mai puțin norocoși ca tine? Bine, respectivul nu are șanse să citească asta, dar tot nu pot să nu ma întreb "Cum?". Cum pot unii cetățeni (știu că ăsta nu e singurul) să vorbească despre Dumnezeu când nu pot respecta o altă creație de-a Sa? Cum de este posibil să nu-i respecte unui om cu handicap (oricare ar fi acesta) unul din puținele drepturi pe care le are? Mi-e greu și îmi va fi greu să înțeleg asta. Nu e creștinește, dar mi-as dori ca cei care au un ghimpe împotriva persoanelor cu handicap, să fie măcar câteva ore în locul acelor persoane. Să simtă pe propria piele greutățile și chinurile prin care trec oamenii ăștia, dar și răutățile din partea celor "normali".
Bunica mea avea o vorba "nu râde că te ajunge". Așadar, domnule "cetățean turmentat" nu râde, că te ajunge! Nici nu știi când poți ajunge într-un scaun cu rotile. Respectă-i pe semenii tăi, indiferent de norocul lor, indiferent de statutul lor și asa vei fi pe placul lui Dumnezeu, ale cărui învățături zici că le propovăduiești!
Gata, ca m-am ambalat prea tare și spun vorbe nu tocmai creștinești.

duminică, 8 ianuarie 2012

Drum bun, Ionela!

Cum intotdeauna vine soare dupa ploaie si ploaie dupa soare, astazi, dupa doua zile de sarbatorit "Ioni", am avut parte de prima veste rea din acest an. Cind am intrat pe forumul "lucru de mana" am aflat ca prietena mea virtuala, Ionela Stefan, nu mai este printre noi. Cei ce leaga prietenii virtuale, stiu ca  genul acesta de prietenie poate fi mai strinsa decit una reala. Prieteniile mele virtuale sint alese cu sufletul, alese instinctiv, iar Ionela Stefan face parte dintre prietenele mele virtuale. Am zis "face"... Mi-e greu, foarte greu sa cred ca o femeie tinara si in putere nu mai este printre noi. Se pare ca a fost ucisa... Aici gasiti ceva detalii.
Desi incerc sa vad "moartea" ca o eliberare, o poarta spre un alt drum, spre o alta viata, spre un alt fel de a-l cauta si gasi pe Dumnezeu, mi-e greu sa-mi stapinesc lacrimile. Stiu ca ar trebui sa ma bucur pentru ea, caci se va intilni cu Creatorul nostru, cu Domnul nostru Isus Hristos, poate isi va intilni copila... insa tot nu pot... mi-e greu si as vrea sa fi putut sa fac ceva spre a impiedica cumplita fapta.
Mai pot sa spun o rugaciune:
Pomeneste, Doamne, pe cei ce intru nadejdea invierii si a vietii celei ce va sa fie au adormit, parinti si frati ai nostri si pe toti cei care intru dreapta credinta s-au savarsit, si iarta-le lor toate gresalele pe care cu cuvantul sau cu lucrul sau cu gandul le-au savarsit si-i asaza pe ei, Doamne, in locuri luminoase, in locuri cu verdeata, in locuri de odihna, de unde a fugit toata durerea, intristarea si suspinarea si unde cercetarea fetei Tale veseleste pe toti sfintii Tai cei din veac. Daruieste-le lor si noua imparatia Ta si impartasirea bunatatilor Tale celor negraite si vesnice si desfatarea vietii Tale celei nesfarsite si fericite. Ca Tu esti invierea si odihna adormitilor robilor Tai (N), Hristoase, Dumnezeul nostru, si Tie slava inaltam, impreuna si Celui fara de inceput al Tau Parinte si Preasfantului si Bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Cu sfintii odihneste, Hristoase, sufletele adormitilor robilor Tai, unde nu este durere, nici intristare, nici suspin, ci viata fara de sfarsit. 
 sursa foto: google
Sa-ti fie drumul lin, Ionela! Dumnezeu sa aiba grija de tine!

sâmbătă, 7 ianuarie 2012

La multi ani, sanatate si liniste sufleteasca tuturor celor care poarte numele Sf. Ion!
La multi ani, sotul meu drag!
 Si o dedicatie:

miercuri, 4 ianuarie 2012

Bratara (9)

Nu am terminat de prezentat bratarile pe care le-am daruit de Craciun, asa ca voi continua sa vi le prezint, una cite una, pentru a fi fiecare pusa in valoare. :) S-ar putea sa para lipsa de modestie faptul ca nu le postez pe toate odata, insa ma simt ca un artist care isi iubeste opera. Ptiuuuu ce vorbe am anu' asta! :))))))))))))
Iaca bratara cu nr.9 - bumbac mercerizat rosu, cu perlute verzi:

marți, 3 ianuarie 2012

Prima lucrare

Prima lucrare din acest an, a fost reparatia unei bratari care apartine verisoarei mele. Intentiona sa o arunce si n-am lasat-o. Daca putem repara, de ce sa aruncam? Mai ales ca nu a fost mare lucru, bratara fiind simpla simpla, din chipsuri insirate pe guta elastica. Ca sa nu-si piarda interesul pentru bratara, i-am facut si o pereche de cercei tot din chipsuri.
Bratara
Cerceii
 si impreuna
Verisoara mea nu si-a  vazut inca bijuteriile. Le va vedea duminica. Sper sa-i placa. :)

luni, 2 ianuarie 2012

Am petrecut...

Fuse, fuse si se duse. Revelionul, zic... si Craciunul... sarbatorile de iarna. Grija, alergatura, liste de cumparaturi, cadouri, emotii, pregatiri, musafiri dragi (si ei la noi si noi la ei), luminite, telefoane, mincare, bautura,  muzica, glume, veselie, chiuituri, artificii, pupaturi, urari... Tiii cita aglomeratia... Insa fericirea vine din toata aceasta aglomeratie de lucruri marunte. Cel putin la mine. De vreo doi ani, tin linga mine, de sarbatori, persoanele cele mai apropiate si mai dragi. Cercul s-a restrins destul de mult, insa prefer persoanele care stiu sa se bucure de lucruri marunte si simple, in loc de persoanele care nu pot sa se bucure decit daca vad "dusmanii" ca au cheltuit nu stiu cit pe cine stie ce fitzosenie/moft.
Sa revin... asadar, si sa va povestesc cum, anul acesta am facut cadouri foarte practice, respectiv produse pentru ingrijire corporala, cafea/ceai si bijuterii crosetate, pentru adulti,  iar pentru copii carti de citit/colorat, pixuri/creioane si cite o jucarie nu prea scumpa. Stiu ca nu e toata lumea ca mine, sa prefere florile in locul oricarui alt cadou, dar am considerat ca un obiect  practic este mult mai nimerit decit un obiect inutil, caruia nu prea stii unde sa-i gasesti locul. :) Cert este ca cei ce au primit cadourile au fost foarte multumiti, ceea ce nu poate decit sa ma bucure.
Pentru Revelion, tinind cont ca prietenii cu care am petrecut, au copilele mici, am preferat sa mergem in Pitesti, la spectacol. Am vazut "Trupa Veche" si "Bere Gratis", precum si un frumos foc de artificii. Imi plac artificiile muuuult de tot, dar prefer sa fie lansate  (oare asa se cheama?) intr-un mod controlat. Nu-mi plac pocnitorile, dar cred ca nu sint singura, clubul e mare. :)))  
Meniul pentru Revelion a suferit de asemena, mari schimbari in ultimii ani. Am renuntat la salata boeuf, ciorba de burta, sarmale... Mi se pare aiurea sa am acelasi meniu si de Craciun si de Revelion. Am ramas la un aperitiv bogat, friptura si desert. Anul acesta am pus la aperitiv  si o rulada din omleta, facuta dupa aceasta reteta. Iata o fotografie "furata", facuta rapid, inainte de a aranja cit de cit produsele pe farfurie, inainte de a pune maslinele si bruschetele cu rosii si mozzarella. Alaturi, se vad bolurile cu icre, ciuperci cu maioneza si macrou afumat cu maioneza.
Asta a fost inainte de a pleca la "artificii". Cind ne-am intors, am mincat friptura cu castraveti si gogosari acri, conservati din productia proprie, :) ca d-aia am muncit o vara intreaga, nu? :))))) Ca desert, am avut un tort facut dupa aceasta reteta.
Si o sectiune:
Nu a iesit ca in reteta din care m-am inspirat pentru ca nu am amestecat foarte bine gelatina in crema galbena. Dovada sint bulele de suc de portocale cu gelatina care se vad in crema. Oricum, a fost comestibil. Nu a patit nimeni nimic. :)))
Si gata, atit cu mincarea. Nici prea mult, nici prea putin. Ca si feluri sint multe, aperitivul fiind bogat, insa cantitatile au fost atit cit sa  nu ramina de aruncat. Nu suport sa arunc mincarea, in timp ce in alte parti, semenii mei mor de foame. 
In rest, muzica, joc/dans si voie buna. Am pasit in 2012 cu incredere in Dumnezeu si cu convingerea ca El va avea grija de necazurile si nevoile mele. Eu am datoria de a-mi trai viata in armonie cu oamenii (atit cit se poate) dar mai ales in armonie cu natura.
Va doresc sa aveti un 2012 asa cum vreti voi!