Translate

duminică, 8 ianuarie 2012

Drum bun, Ionela!

Cum intotdeauna vine soare dupa ploaie si ploaie dupa soare, astazi, dupa doua zile de sarbatorit "Ioni", am avut parte de prima veste rea din acest an. Cind am intrat pe forumul "lucru de mana" am aflat ca prietena mea virtuala, Ionela Stefan, nu mai este printre noi. Cei ce leaga prietenii virtuale, stiu ca  genul acesta de prietenie poate fi mai strinsa decit una reala. Prieteniile mele virtuale sint alese cu sufletul, alese instinctiv, iar Ionela Stefan face parte dintre prietenele mele virtuale. Am zis "face"... Mi-e greu, foarte greu sa cred ca o femeie tinara si in putere nu mai este printre noi. Se pare ca a fost ucisa... Aici gasiti ceva detalii.
Desi incerc sa vad "moartea" ca o eliberare, o poarta spre un alt drum, spre o alta viata, spre un alt fel de a-l cauta si gasi pe Dumnezeu, mi-e greu sa-mi stapinesc lacrimile. Stiu ca ar trebui sa ma bucur pentru ea, caci se va intilni cu Creatorul nostru, cu Domnul nostru Isus Hristos, poate isi va intilni copila... insa tot nu pot... mi-e greu si as vrea sa fi putut sa fac ceva spre a impiedica cumplita fapta.
Mai pot sa spun o rugaciune:
Pomeneste, Doamne, pe cei ce intru nadejdea invierii si a vietii celei ce va sa fie au adormit, parinti si frati ai nostri si pe toti cei care intru dreapta credinta s-au savarsit, si iarta-le lor toate gresalele pe care cu cuvantul sau cu lucrul sau cu gandul le-au savarsit si-i asaza pe ei, Doamne, in locuri luminoase, in locuri cu verdeata, in locuri de odihna, de unde a fugit toata durerea, intristarea si suspinarea si unde cercetarea fetei Tale veseleste pe toti sfintii Tai cei din veac. Daruieste-le lor si noua imparatia Ta si impartasirea bunatatilor Tale celor negraite si vesnice si desfatarea vietii Tale celei nesfarsite si fericite. Ca Tu esti invierea si odihna adormitilor robilor Tai (N), Hristoase, Dumnezeul nostru, si Tie slava inaltam, impreuna si Celui fara de inceput al Tau Parinte si Preasfantului si Bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Cu sfintii odihneste, Hristoase, sufletele adormitilor robilor Tai, unde nu este durere, nici intristare, nici suspin, ci viata fara de sfarsit. 
 sursa foto: google
Sa-ti fie drumul lin, Ionela! Dumnezeu sa aiba grija de tine!

15 comentarii:

LaliDesign spunea...

Dumnezeu s-o odihneasca in pace :(

Anonim spunea...

Buna ziua! Imi cer scuze ca intru, poate nepoftita aici, dar imi doresc sa spun ceva despre Ionela. Am cunoscut-o bine, din Delta, un loc pe care il iubea nespus de mult. De multe ori am intrebat-o cum de s-a putut muta acolo si mereu imi spunea ca iubeste linistea de acolo si ca nu ii e dor de oras, decat rar, de un film sau teatru. Totul era greu acolo, dar isi facuse o casa, obiceiuri, incerca sa organizeze pe toata lumea, sa faca satul Vulturu mai bun. Parca o vad mergand pe drumul de langa Dunare, sau admirand pomii infloriti de la ea din curte. Am fost langa ei dupa ce si-au pierdut fetita si dupa ce Ionela a iesit din spital, si am stat imbratisate mult...era pierduta, Vicentiu incruntat si amandoi sufereau. Dupa aceasta nenorocire se retrasese si mai mult in Delta. Sotul meu a sunat-o de ziua ei, ca in fiecare an si nu a dat de ea, apoi am aflat vestea asta teribila. Era singura acasa, a venit un baiat din sat care a vrut bautura pe datorie si ea nu a vrut sa ii dea. El a batut-o pana a omorat-o. Ma tot gandesc ce placuta era, ce bine ne-am simtit asta vara, cand am vazut-o ultima data, ma gandesc ce era in sufletul ei...dar mereu gasea putere sa spuna o vorba buna. Sper ca nu s-a chinuit...Ma intreb de ce nu s-a dus de acolo? De ce nu i-a dat bautura aia fara bani? De cate ori o sa ma duc in Delta o sa imi fie greu sa ma uit la casa lor...sunt fara cuvinte. Era un om tare, isi accepta soarta cu bune si rele si iubea viata. Stiu ca a avut multe prietene virtuale si am vrut sa va spun cate ceva desprea ea si ce s-a intamplat. Se pare ca l-au si prins pe criminal. Biata Ionela nu avea nici o sansa. Era singura, dupa accident era slabita fizic, in dreapta si stanga casei lor nu mai statea nimeni,in spate era camp cat vezi cu ochii, oameni erau la zeci de metri distanta, iar daca in Delta bate vantul nu se aude nimic. Ma bucur ca am cunoscut-o si va multumesc ca cititi acest mesaj. Mihaela

CCristinaC spunea...

Mihaela, nu trebuie sa ceri scuze si esti chiar bine venita pe acest blog. Simt nevoia sa iti multumesc ca ai decis sa-mi povestesti cite ceva despre draga de Ionela. Pe ea am cunoscut-o pe forumul "lucru de mana" si, din vorba in vorba, ne-am apropiat. Urma sa ne vedem in aceasta vara...
Si eu am intrebat-o de ce s-a refugiat in Delta si mi-a spus ca acolo se simte aproape de Dumnezeu si de fetita ei. Delta inseamna pentru ea linistea sufleteasca de care avea atita nevoie. Si da, ea avea o vorba buna pentru oricine. Nu-i lipsea deloc nici simtul umorului...
Si eu m-am intrebat de ce nu i-a dat criminalului bani (asta am crezut ca a cerut)... dar cred ca bestia ar fi facut acelasi lucru. Eu sint de acord ca fiecare e dator cu o moarte, dar ma ingrozeste modul in care i s-a intimplat ei si ma face sa ma intreb ale cui pacate le-a spalat ea. Nu vrea sa ma gindesc cit s-a chinuit...
Sper si vreau cu toata fiinta mea sa cred ca ii este bine acum si ca in urmatoarea ei viata va fi fericita, alaturi de fetita ei. Dumnezeu sa aiba grija de ele!
Multumesc frumos pentru mesaj!

Silvia spunea...

Anonim si eu iti multumesc pentru ce ai scris. Desi nu am cunoscut-o la fel de bine ca tine m-a fost tare draga. In cele 2-3 ore cat am fost in preajma ei si in cele cateva convorbiri telefonice pe care le-am avut cu ea am sintit ca este o persoana exact ca o floare. cu care trebuie sa unbli cu blandete ca sa nu o frangi si care numai privind-o te linisteai. In preajma ei te simteai bine, simteai miresme placute din aer exact ca parfumul florilor,..... nu gasesc cuvintele sa spun ce gandesc.Pot spune doar atat: Lady fi o floare perena in viata de acolo si trimite pe aripile vantului o samanta si in gradina mea.
Nu te voi uita!

Anonim spunea...

Am cunoscut-o forte bine pe Ionela, era intr-adevar un om deosebit, exact asa cum o zugravesc toti prietenii cat si cei care doar au intalnit-o.
Pacat ca moartea a rapit-o pea devreme...

Dumnezeu s-o odihneasca in pace alaturi de minunea ei de fetita,

Mihaela spunea...

Multumesc pentru primire...o sa mai apar si eu pe aici, dar acum inca sunt ravasita de moartea Ionelei si nu ma simt ca de obicei. Imi aduc aminte asta vara, cand am vazut-o ultima data ca m-a chemat la ea si stateam in curte si ea imi arata prunii, cu prune in ei si imi spunea ce frumos e primavara cand sunt infloriti si ma ruga sa venim mai des...Tare mult se bucura de oaspeti si aveau multe planuri....Sper ca nu s-a chinuit, sper ca s-a dus repede, dar ma tot gandesc ca a stiut ce i se intampla, ca a fost acolo singura si nu a ajutat-o nimeni( si acolo chiar sunt putini oameni, iar de pe apa nu se vede la ei in curte)...Nu o poate aduce nimeni pe Ionela inapoi, dar va spun ca a murit o femeie buna, curajoasa, cu minte, care iubea viata si natura, care iubea oamenii, s-a dus un om bland, un om mult prea lovit de soarta, dar care se ridica si mergea mai departe. Dumnezeu sa aiba grija de Ionela! O sa ramana in mintea mea imaginea ei, la malul Dunarii....

Doina spunea...

Si eu am cunoscut-o pe Ionela Stefan ... o fata blanda si saritoare, un suflet bun, cald, primitor ... nu cred ca cineva ar avea ceva rau de zis despre ea si nu spun asta doar pentru ca acum nu mai este printre noi, ci pentru ca aceasta era pura realitate.
Am citit astazi pe ''Adevarul de Tulcea'' ca inca nu l-au prins pe nenorocitul care i-a curmat viata pentru o stica de bautura.
Sper sa-l prinda cat mai repede si sa-si ia pedeapsa meritata, desi, sincer vorbind, nu cred ca exista poedeapsa pentru acest nemernic.
Asa cum am comentat si pe site-ul ziarului ''Adevarul de Tulcea''... ma repet, imi este groaza sa ma gandesc ca acel animal va sta dupa gratii cativa ani , dupa care se va reintoarce sa-si reia linistit viata, in timp ce saraca femeie zace sub pamant.
Nu este corect ce s-a intamplat...
Ea s-a dus dintre noi, insa sunt convinsa ca multi o vor purta tot timpul in inimile lor.
Era on om deosebit, o adevarat Lady asa cum o numesc prietenele ei!
Odihnete-te in pace Lady!

Doina spunea...

Am citit comentariile de mai jos...Pe toate site-urile, cu totii se intreba de ce nu i-a dat criminalului bautura dorita...
Da, asta ar fi fost solutia ideala pentr ca ea sa fie inca printre noi, probabil.
Dar, sa ne gandim ca nu putea da tuturor care vin la magazin tot ce doresc pe gratis...totusi...
Dupa ce se intampla o nenorocire, de fiecare data spunem...daca faceam asa...sau asa...era bine...
Asa a fost soarta ei, nemilosa, cruda...mult prea nedrepta.
Sunt atat de surprinsa sa vad cat de multe prietene avea fata asta, cat de multa lume o pretuia...prietene de suflet din viata reala, din viata virtuala, cu totii ii aducem omagii...Ce pot sa mai spun? cu lacrimi in ochi, citesc de cateva ori pe zi tot ce se scrie legat de ea...este dureros, insa si asa, dupa ce a plecat dintre noi, lumea o iubeste si o pretuieste ...

Mihaela spunea...

Buna ziua! O sa va tin la curent, daca imi permiteti, cu ceea ce se intampla in cazul Ionelei. Si eu am citit ca nu l-au prins pe criminal, dar un prieten , care e foarte apropiat de familia ei, ne-a spus ca a fost prins imediat, ca s-a stiut cine e foarte repede. In satul Vulturu sunt foarte, foarte putine case, asa ca daca e adevarat ce se spune , ca acest baiat e de acolo, sigur Ionela si Vicentiu il cunosteau. Ca sa intelegeti mai bine, din Tulcea se merge cam 40 de minute cu barca, sau se trece cu bacul si se merge cam o ora cu masina pana la vulturu. Inaintea lui e camp, pe o parte e Dunarea, dupa care iar nimic.. Acolo oamenii sunt saraci, din pacate, dar multi gasesc mereu bani sa dea pe bautura. Ionela si Vicentiu au deschis magazinul nu ca sa se umple de bani, ci pentru ca nimeni acolo nu putea sa cumpere ceva cu usurinta. Aveau legume, ulei, faina, apa, dulciuri...nimic iesit din comun. Datul pe datorie e foarte firesc acolo, asa ca de aceea m-am intrebat de ce de data asta Ionela ar fi facut altfel...dar degeaba fac presupuneri. Ionela s-a dus, asa ca doar o sa va anunt cand am noutati. Din cate stiu criminalul are 20 de ani...V adoresc o zi frumoasa!

CCristinaC spunea...

Mihaela, chiar te rog, draga mea, sa ne tii la curent. Criminalul va plati, sint convinsa. Nimic nu ramine neplatit in lumea asta...

mihaela spunea...

Buna ziua! Mi s-a confirmat: criminalul Ionelei a fost prins foarte usor. Ionela a murit in noaptea de 5 spre 6 ianuarie, si, din pacate postul ei de pe facebook era adevarat. Avea probleme foarte serioase. Fiind lucruri mult prea personale, aflate din auzite, nu le spun acum, dar din pacate Ionela, biata de ea, s-a stins cu sufletul plin de durere. Initial s-a crezut ca s-a sinucis. Cand o sa ajung la Vulturu o sa va spun mai multe.

CCristinaC spunea...

Mihaela, ma bucur ca a fost prins criminalul si sint convinsa ca va plati pentru fapta lui. Daca nu-l va pune legislatia la plata, Universul si Creatorul lui, nu-i va tolera fapta.
Legat de ideea cu sinuciderea Ionelei, mi se pare cea mai idioata idee posibila.

Mihaela spunea...

Adevarat spui. Cate lovituri a primit fiinta asta si a mers mai departe si a vazut mereu partea frumoasa a vietii si a oamenilor, era imposibil sa isi ia viata. Cand am auzit de la sotul meu ca politia lua in calcul sinuciderea, i-am spus ca nu se poate. Dar nici ca a fost omorata nu am luat in calcul. Ma gandeam ca un infarct, o complicatie dupa accidentul de masina...ceva de genul asta. Trebuia sa merg la Vulturu de azi pana Duminica, dar vremea nu a tinut cu noi. Sa fiu sincera nu sunt dornica sa merg acolo...Ionela si Vicentiu, dar mai ales Ionela erau atat de prezenti acolo, ca fara ei o sa fie altfel. Desi, daca e sa cred ca mortii nu ne parasesc niciodata, atunci Ionela sigur a ales sa ramana in Delta si sufletul ei o sa fie mereu acolo. Ma gandesc si la sotul ei,mi-au spus prietenii nostri ca nu mai vrea sa auda de casa din Delta, ca acum nu il mai intereseaza nimic..Sa fiu sincera, sotul meu si cu mine nici nu am avut curaj sa il sunam. Cand am aflat ca le-a murit fetita, l-am sunat pe Vicentiu si plangea, plangea...el e un barbat puternic si a fost un moment impresionant...a stat langa Ionela zi de zi la spital, s-a ocupat de inmormantare, a trecut si el prin nicte clipe grele. nU stiu cand si cum o sa dam ochii cu el...P.s. Vroiam sa iti spun ca desi eu nu sunt o impatimita a blogurilor, blogul tau este extrem de familiar si primitor. E o calitate pe care nu am mai intalnit-o la alte bloguri, care fie sunt formale, fie acide...Aici chiar te simti intre prieteni. Multumesc. Mihaela

Mihaela spunea...

Povestea trista a Ionelei. Acum am, cred, povestea intreaga pe care vreau sa v-o spun si voua. Ionela a ramas singura pentru ca sotul ei a plecat sa munceasca in strainatate. Se pare ca au avut niste discutii si de aceea, Ionela in loc sa plece la parinti, a ales sa ramana la casa lor din Vulturu. Acolo era caminul lor, munca lor si multe planuri de viitor ale Ionelei. cred ca nu putea renunta la asta, asa ca in ciuda iernii, singuratatii si a greutatilor care vin la pachet cu acea zona, ea a ramas. Acum inteleg postarea de pe FB, cand spunea ca are probleme personale si ca spera sa ramana cu mintea intreaga. In momentul ala era pusa la mare incercare, incercare pe care, din pacate, nu a trecut-o...Acolo exista o familie, destul de nevoiasa, care are un baiat de 23 de ani...Si el isi serba ziua, asa ca a vrut bautura. Din indiferent ce motiv, Ionela nu i-a dat si el a inceput sa o ameninte, ca o bate, ca o schilodeste. Ea l-a sunat pe un prieten de-al nostru, care locuieste tot acolo, cu familia si are un frate in Politia de Frontiera. De aici soarta Ionelei a fost trista...Prietenul nostru isi gasise de lucru la Constanta, fusese la Vulturu, se vazuse cu Ionela si chiar s-a mirat ca a vazut-o acolo, singura. I-a spus ca daca are nevoie de ajutor, sa il sune. Ea l-a sunat sa ii spuna ca baiatul ala o ameninta cu bataia si ca nu stie ce sa faca, dar cand a auzit ca el nu e acolo si-au incheiat discutia. Ne-a spus ca nu s-a gandit ca o sa se intample asa ceva...Criminalul s-a intors si s-a tinut de cuvant...O cunosc pe mama acestui baiat si il cunosc si pe el. Ne-am mai ajutat cu ei la nevoie, au stat si cu noi la masa....Dupa crima, se pare ca a fugit in Spania. POlitia stia deja ca el e autorul crimei si pana la urma, am inteles ca l-au adus inapoi. Vicentiu a lasat totul si nu stie nimeni nimic de el....Ioela era un om atat de deschis, de optimist, de iubitor de oameni, niciodata nu supara pe nimeni si a ales sa traiasca frumos, dar deloc usor. E de neanteles de ce i-au fost scrise atatea lovituri...Ma tot intreb de ce nu a sunat la politie, de ce nu s-a dus la mama baiatului, cu care erau vecini(!!!), de ce nu s-a dus la prima casa locuita(100m mai departe) si raman fara raspuns. Am poze cu ea in telefon si nu imi vine sa cred ca nu mai e. Cuvintele sunt de prisos...am vrut doar sa va tin la curent, asa cum am promis, m-am ajutat si pe mine..pentru ca povestind pentru voi a fost si o terapie dupa socul initial. Va doresc numai bine si sa ne bucuram de sanatate si de viata! Cu drag, Mihaela.

CCristinaC spunea...

Din pacate, genul asta de intimplari lasa loc de muuulte intrebari. Intrebari care nu vor gasi niciodata raspunsi. Cel putin nu vom gasi noi raspunsurile.Dumnezeu stie de ce a avut Ionela parte de asa viata. Batrinii ar spune ca a platit pacatele cuiva. Eu vreau sa cred ca a patimit in aceasta viata tocmai pentru ca in viitoarea (cred in reincarnare)sa-i fie bine.
Noi, cei care am cunoscut-o sau nu, putem, din cind in cind, sa o pomenim in rugaciunile noastre si sa aprindem o luminare pentru ea.