Translate

duminică, 28 februarie 2016

Ganduri :)

         Mai repede decat ma asteptam, a trecut si perioada de repaus. M-am bucurat de ea, sincer. A fost binevenita. M-am odihnit, am rezolvat si unele treburi... Mai am unele nerezolvate, dar nu au intrat zilele in sac :) Important este ca incep o noua etapa din viata mea, calma si linistita, plina de optimism si energii pozitive. Mi s-a spus, la un moment dat, ca "mai tempereaza optimismul ca o sa te cam doara fundul cand ai sa cazi!" M-am gandit si m-am razgandit si am zis "si ce daca?" Am fund mare, poate atenua caderea :))) Am o viata de trait asa cum vreau eu si daca o vreau optimista, atunci asa sa fie!
        De curand a decedat un vecin de-al meu. 48 de ani, infarct in somn. Vanduse omul apartamentul de pe scara cu mine si se mutase la curte. A muncit ani intregi sa faca o situatie, casa frumoasa, gospodarie... Nu am auzit sa-si fi facut un concediu pe undeva, cum de altfel, nu am auzit sa se fi certat vreodata cu cineva. Munca din greu, gospodaria si familia au fost toata viata lui. Pentru ce? Pentru ca sa moara la 48 de ani, sa lase o vaduva cu un copil in primul an de facultate si o mama distrusa. Era genul de om pe care nu il vedeai plangand, dar nici razand. 
         Ce-i drept, e al treilea deces din ultimii doi ani, care ma marcheaza si care ma face sa ma gandesc si mai mult la felul in care imi aleg sa traiesc. De aceea aleg sa traiesc fiecare clipa, fix asa cum simt, chiar daca asta este total pe langa regulile societatii. Vrei sa ma barfesti si sa ma acuzi, societate? Atunci hai sa-ti dau motive :))))
         Si pentru ca voi, cititorii mei, sa nu plecati cu gust amar, de aici, aveti bonus un cantec. Nu imi place cantareata prea mult, dar imi place cantecul in sine :)


Un comentariu:

Ana-Maria spunea...

48 de ani....ai zice ca e jumatatea vietii...treaca mearga....am un coleg care la 32 de ani a facut comotie cerebrala , a stat 3 luni pe sectia de neurologie si acum este cu sechele....sa maimzic de duduia de la Bucuresti , datala stiri , care la 30 de ani a murit de epuizare? Si exemplele ar continua , insa nu e cazul...
Traieste asa cum ti-ai propus....asa sa faci! E cea mai buna alegere!