Despre mine

Fotografia mea
jud. Arges, Romania
Sint o persoana cu simtul umorului dar realista si pragmatica. Accept minciunile "nevinovate" dar nu si pe cele care pot provoca durere cuiva. Sint o fire pacifista si pot fi un prieten loial.

duminică, 23 noiembrie 2014

De duminica

          Sa vina zapada, zic, ca suntem pregatiti :)

           O săptămână liniștită sa aveți!

joi, 20 noiembrie 2014

Brațări altfel :)

          Din orice material se poate face o bijuterie. De data asta am folosit margele, nasturi si link-uri din lemn, alături de șnur suede și accesorii argintii.

luni, 17 noiembrie 2014

Ziua buna NU se cunoaste de dimineata

          Nu stiu cum reusesc eu, dar, desi ma trezesc cu mult inainte de a pleca la serviciu, ma invart de sapte ori intr-un loc si, la 9, cand ar trebui sa ies pe usa, eu inca ma uit lung in sifonier la toale. Normal, ca o fata organizata care ar trebui sa fiu, ar fi bine sa stiu de seara cu ce ar trebui sa ma imbrac dimineata. Da, sunt normala si, seara stiu. Dimineata insa, nu mai sunt normala  si fac inventarul zdrentelor. Nu de putine ori mi-am amintit de copilarie, cand aveam trei randuri de haine, fara atata grija de ce cu ce asortez sa se si aseze bine pe tona mea. Bine, nu aveam haine da' nici 100 de kile :)))
          Sa revin. Azi dimineata m-am hotarit sa-mi pun o rochie. Stiu, nu e chiar timp de rochie afara, da' cinci minute pana la serviciu nu inghet, iar la birou e cald si bine. Deschid dulapul si... singura rochie calcata e una de jeans albastru inchis. Ea arata ca o camasa pana fix sub genunchi, cu patru nasturi si guler mai mare. E dreapta si se inchide cu fermoar intr-o parte. Eu o port cu un cordon cu strasuri negre. Buuun... Si incep sa imbrac suta de kile... si hop se rupe "mosul" (inchizatoarea) de la sutien. Zau ca nu-l vazusem sa dea semne de oboseala, mai ales ca obiectul e proaspat sosit in garderoba mea. Nah, ghinion. Imi pun un alt sutien si dau sa caut dupa ciorapi - o pereche de 80 den (sa nu-mi inghete samanta) pe care o am de anul trecut si pe care am cam jumulit-o in zona gleznelor, de la ghete. Daca tot urma sa-mi pun niste cizmulite de toamna, macar sa jumulesc bine ciorapii aia. Pai ce credeti ca i-am gasit? Nuuuuuuuuu... Cred ca au aflat si s-au pitit. Atat de bine sunt pusi ca nu i-am gasit nici seara, cand m-am intors de la serviciu. Bine, zic, si iau o punga cu alte trei perechi de ciorapi cu multi deni :) descoperita cand am facut curat in dulap. Si trag pe mine o pereche... ete ca sunt mici, mai pun o pereche, tot mici. Incerc si cea de-a treia pereche... mici si astia. Ce naiba, am avut inundatie in sifonier si au intrat ciorapii la apa? Nici acum nu stiu cum se face de am in sifonier trei perechi de ciorapi mici. Bucuria mamei, ca am pricopsit-o cu ei.
          Intre timp ceasul ticaia. Eu la 9 jumate trebuie sa deschid :) Sa probezi trei perechi de ciorapi ia ceva timp :))) In fine, desfac o pereche noua de ciorapi, ma imbrac, ma incalt si ma duc sa ma vad la oglinda din hol. Constat ca nu am cercei si ma intoc in dormitor sa-mi pun obiectele in urechi. Ma intorc in hol si nu-mi place cum se aseaza parul. Ma duc in baie, oglinda de acolo zice ca-i ok parul meu. Nu e prima daca cand in hol arat ca o matura si in baie sunt ok. De la baie pina in hol se petrece sigur ceva necurat cu parul meu :))) Tic tac, timpul trece. Gasesc trei nuante zapacite de ruj dar nu o gasesc pe cea cuminte. Ma dau cu un gloss si cand cred si eu ca sunt gata de ultima privire in oglinda, ma vad si ma apuca un ras d'ala de nebuna scapata din camasa de forta. Ma uitam la mine si o vedeam pe matusa din partea tatalui, cand pleca la grajdurile cu vitei. Femeia ceva mai facuta ca mine, isi punea o bluza, un "mintean" peste bluza, o fusta dreapta, pana la genunchi, un sort asortat :) si pe sub fusta, o pereche de nadragi  bagati in cizme de cauciuc. Ei bine, mie imi lipsea sortul. :))) Aveam rochia pana la genunchi, cordon cu strasuri negre, ciorapi cu 100 den, aproape nadragi, cizme scurte bleu cu gaurele si un mintean subtire peste rochie, pen' ca rochia are maneci scurte. Bine, minteanul le are trei sferturi, da' nu mai conteaza :))) Eram matusi-mea in varianta 2014 :))) Bine ca nu ma duceam la vitei. 
          Si uite asa, imi dau eu seama ca nu o sa deschid biroul la timp, imi iau geanta si  razand in continuare, incui usa si plec degraba. Bineinteles ca mi-au scapat cheile cind sa incui usa si, dupa ce am coborit trei trepte s-a stins lumina pe scara de a trebuit sa ma intorc sa apas intrerupatorul. :)))
         De intarziat, am intarziat cinci minute, fix. Slava Domnului ca nu a fost o zi capiata si zapacita, asa cum mi-a fost dimineata, altfel chiar jungeam in camasa de forta si nu stiu daca mai scapam. D-aia zic: ziua buna nu se cunoaste de dimineata :)))
          

joi, 13 noiembrie 2014

Cu dușca la birou :)

          Cam pe la jumatatea saptamanii ce-a trecut m-am pricopsit cu o viroza mandra, asa ca mine :))) Si cum imi plac treburile bine facute, asa si viroza mea imi provoca o tuse d-aia seaca de-mi ardea gatul si caile respiratorii. Mi-e ca se rupeau de nu eram asa, ma zdravana :))) De voce, nu va spun... era un chin sa vorbesc. Bucuria sotului. :)
          Duminica, pentru ca tot am avut un drum pana la Pitesti, m-am oprit si la o farmacie, de unde ia sotul retetele "babelor" din neam ( a se citi ma-sa, mama, si vreo trei matusi). Ii spun eu farmacistei ce vreau si ca am mai supt niscai pilule cu nus' ce combinatii de plante, fara vreun efect, si duduia imi ofera un sirop.
          -Nu aveti altceva? Pilule?
          -Ba da, dar efectul e mai rapid cu sirop.
          -Si de cate ori pe zi, trebuie sa-l iau?
          -De trei ori pe zi.
          Eh, nu-mi place, da' asta e, sanatatea mea e mai importanta. Si printre indicatiile farmacistei, care mi-a mai dat si niscai pilule pentru voce, se trezeste al meu sot:
          -Si sa nu mai tipe la mine!
          Tocmai spusesem "la revedere" si ma intorsesem sa ies. Aud in spatele meu chicotelile celor trei farmaciste aflate in magazin, in acel moment. Eh, cum sa dreg busuiocul acum? Ma intorc spre ele si, cu mainile in sold si voce din fundul pamintului rezolv problema:
         -Ceeeee hi hi hi? Ce? Voi nu tipati la soti?
         Si aud in cor:
        -Ba daaaaaaaa....
       Si ma adresez sotului:
       -Vezi? Nu esti singur in club. Asta e normalitatea :))) Hai sa bem o cafea!
       Si am plecat. :) Nu stiu ce-or fi zis farmacistele da' nici nu ma intereseaza prea tare. Cert este ca inca merg la serviciu cu siropul dupa mine si, pe la prinz, mai iau o dusca direct din sticla, pen' ca nu pot cu lingurita. Mi-e ca o inghit cu totul :))) Am anuntat-o pe sefa ca sunt sub tratament si ca nu garantez ca siropul nu are si ceva alcool, asa ca sa nu vina cu fiola :))) 
        Una peste alta, voi ati luat sirop de tuse? Mai oameni buni mi-e ca ma tratez de tuse si dau in diabet. Mi se pare atat de dulce... Nu cred ca e doar o impresie de-a mea. Pare ca e intentionata treaba. Cumva sa te tratezi de una si sa te imbolnavesti de alta, sau macar sa devii dependent de dulce (in cazul in care nu esti).
          Maine e vineri si vine weekend-ul. Yupiiiiii!!!!

marți, 11 noiembrie 2014

Sectiune :)

          La cererea publicului, painea in sectiune :)
           Fotografia e facuta seara, la lumina artificiala. Nu am cand sa prind lumina in cursul zilei. Scuze. Cert este ca e bine coapta, nu e nici umeda si nici prea afanata. E taman cum ne place :)

duminică, 9 noiembrie 2014

Rezolvat dilema :)

          Am rezolvat problema de duminica trecuta. Cum? Am cuparat problema :))) Iat-o:
          O cheama Mița. Nu ma întrebați de ce. Din acelasi motiv pentru care masina de spalat se cheama Janeta si aspiratorul Ion :)  Face paine. Doar pe cea simpla am incercat-o da' e tare buna. Asa arata o paine de 1kg:
          Poze cu sectiune n-am, ca am fotografiat-o cand era calda iar eu, sub nici o forma nu tai painea cat e calda. Nu de alta, da' mi-e frica sa nu o halesc pe toata :)))
          Mirosul de paine calda pare ca-mi transforma casa in camin. Voi incerca si aluatul pentru cozonac, ca o pregatire pentru sarbatori :)
         O saptamana frumoasa sa aveti, cu miros de paine calda, murmur de rugaciune, gust de fericire si liniste sufleteasca!

marți, 4 noiembrie 2014

Greu sa fii copil

          Discutam astazi cu o prietena care imi spunea programul fiicei sale in virsta de 13 ani. Se trezeste mititica la  6 si zece dimineata, scoala pina la 13-14, dupa care face teme pina la 16, apoi are cate doua ore meditatie. Intr-o zi la romana, intr-alta la matematica, in alta zi la engleza si in alta la franceza. Doar in ziua de luni nu are meditatie. Deocamdata. Marti si joi mai are si cate doua ore de dans modern. A mai fost fata si la dansuri populare si la handbal, dar programul nu i-a mai permis.  Copila e foarte ambitioasa si are note mari, in ideea in care 8 e deja nota foarte mica. E la o clasa cu pretentii mari. Teme multe de la scoala, teme si mai multe de la orele de meditatie. Adoarme undeva pe la miezul noptii. 
          Mie mi se pare ingrozitor un asa program. Sincer, eu nu as face fata. Aud parinti care spun copiilor ca nu au alta treaba decat sa-si vada de invatatura si educatie. Ia incercati voi, dragi parinti, sa faceti ceea ce fac ei. :) Sa inveti atat de multe lucruri dintr-odata, nu e usor. Materia e multa si incurcata rau, ma mir ca reusesc dragii copilasi sa priceapa ceva, dar sa mai tina minte? Bine, eu nu spun nimic nou acum, dar parca mi-ar placea sa nu mai aud chestia cu "nu ai altceva de facut in afara sa inveti".Parca am citit si despre un studiu in acest sens.
          Am un vecin care se poarta oribil cu fetita cea mare. Un nenorocit de 8 la vreo materie, e ditamai motivul de scandal. Se aude pe toata scara. Mi se face inima purice cand aud, mai ales ca nici unul dintre parinti nu a excelat la invatatura, ca sa nu mai pomenesc de faptul ca nu cred ca au terminat un liceu. Inteleg ca cea mica are potential, dar, in felul asta, se va alege praful. 
          Tot astazi m-am nimerit intr-un birou cand a venit fetita doamnei care lucra acolo. Copila, eleva in clasa a cincea, avea in spate ditamai rucsacul. Mai oameni buni, nici soldatul de pe font, nu cred sa aiba asa o ranita, cum avea ea. Enorma!!!! Mi-a aratat muma-sa ca are doar carti si caiete. Ditamai ranita????? Da. Si ea e asa o fiinta maruntica... 
          Nu stiu cum as reactiona sa am un copil la scoala. Nu stiu ce as face legat de programul infernal sau de nebunia de carti si caiete, cert este ca nu mi-as presa copilul sa fie primul. O cazatura de pe piedestal doare prea tare si poate lasa urme adanci. M-as multumi sa fie "mijlocas" dar cu mintile intregi.  :)

duminică, 2 noiembrie 2014

Dilema de duminica :)

          Joi vor aduce la Lidl masina de paine marca SilverCrest. Noi am tot cochetat cu ideea de a cumpara o masina de facut paine, tinind cont ca nici un sortiment din comert nu ne satisface gustul. Oameni mofturosi, ce sa zic? In ultimul an am tot luat paine cu faina integrala si seminte, de la Sano Vita, insa au inceput sa-i schimbe compozitia. I-au pus sau scos ceva, ca nu mai e aceeasi paine. Daca ar fi dupa mine, nu as cumpara paine decat pentru momentul rar, cand vreau sa ung o felie cu unt. Sotul, in schimb, ar fi in stare sa manance orice cu paine, asa ca as prefera sa avem pe masa o paine sanatoasa. :) 
          Asadar, intreb si eu: merita o investitie in masina de facut paine? Si daca da, sa iau SilverCrest sau sa caut o marca mai cunoscuta? Nu cunosc date tehnice, insa as lua-o p'asta pentru pret si pentru ca e aici, in oras, la doi pasi. :)))
           Pana m'oi hotari, impart cu voi laptele, care s-a acrit deja si e bun, bun, si va doresc sa aveti o noua saptamana plina de zambete.:)