Ce fac eu într-o dimineață de sâmbătă, când toți ai casei dorm? Normal ar fi să dorm și eu, dar, pentru că nu pot să dorm multe ore (ma culc ultima și ma trezesc prima) e musai să mă ridic din pat, altfel mă apucă durerea de cap sau de șale și ajung să pun toată casa în picioare. Pe vremuri (ehei, maică) obișnuiam să iau bucătăria la mână și frecam tot, chiar dacă acest "tot" strălucea deja. M-a atenționat soțul că iau luciul faianței și am renunțat :))) O perioadă lucram diverse, tricotam, croșetam, în compania televizorului, tot în bucătărie. Când m-am pricopsit cu laptopul, mă trezeam și navigam. Asta a ținut o perioadă,
dar orice început are și un sfârșit. :) De curând, am redescoperit
cititul cărților pe hârtie. Renunțasem la a citi, din cauza serviciului.
Când opt ore scrii și citești ce-ai scris, zău că nu-ți mai vine să vezi și ce au scris alții. Cel puțin, nu mie. :))) Dar... m-am reîndrăgostit de obiceiul de a citi cărți.
De obicei mă trezesc la sase și jumătate și, pană la șapte îmi fac toaleta. Îmi iau un croissant cu unt și un moccacino, cartea, și ma plantez pe băncuța din balcon, intre flori, la citit, până la ora nouă. La nouă, când bate clopotul catedralei din centru, știu că e cazul să termin capitolul și să mă întorc în casă, pentru că ai mei s-au trezit sau sunt în curs de a se trezi, fără să-i deranjez eu.
Trebuie sa recunosc că îmi pare rău că nu am luat în calcul această posibilitate de a-mi umple acest timp. E un interval orar în care și cei care sunt pe stradă, par că se mișcă în vârful picioarelor. Cum am mai spus într-o postare anterioară, și câinii comunitari dorm până mai târziu, sâmbătă dimineață.
Nu pot să nu mă întreb cum mi-aș umple orele astea dacă aș locui la curte. Prima imagine ar fi cea în care aș da mâncare păsăretului, câinilor și pisicilor, după care aș citi un singur capitol în timp ce beau moccacino și mănânc ceva rapid, ca apoi să merg la plăntuțe în gradină. Abia pe la prânz, pentru că nu pot să dorm nici de prânz, m-aș vedea lenevind într-un hamac, din nou cu o carte în mână.
Visez frumos, nu-i așa? Să-mi amintesc că, dacă nu ar fi visele nu ar exista realitatea?
Voi obișnuiți să dormiți mai mult sau sunteți ca mine, fără somn?
Un sfârșit de săptămână cu vise frumoase transformate în realitate să aveți!
4 comentarii:
E un paradox si la mine : de luni pana vineri as dormi dimineata pana catre 10 , cred! Cand vine sambata si duminica , desi imi propun sa dorm ca porcul , la 6,cel tarziu 7 , sunt in picioare,fresh si gata de actiune....:))))
Si vine concediul :) Sa vezi ce planton zdravan fac :))))))))
cu talpile pe pamant te sincronizezi cu programul soarelui, functionezi pe rasarit-apus. iar somnul de dupa-amiaza devine, in zilele caniculare, placere vinovata. (inainte credeam ca-s cam insomniaca; nu, nu sunt, am aflat asta dupa ce ne-am mutat)
Ah, abia astept sa aflu si eu asta! :)
Trimiteți un comentariu