Despre mine

Fotografia mea
jud. Arges, Romania
Sint o persoana cu simtul umorului dar realista si pragmatica. Accept minciunile "nevinovate" dar nu si pe cele care pot provoca durere cuiva. Sint o fire pacifista si pot fi un prieten loial.

duminică, 10 aprilie 2011

In gradina


Am fost nascuta si crescuta, din pacate, la bloc. Sint un copil al betonului, cu genunchii rupti de asfaltul trotoarelor orasului. Din fericire, orasul in care am crescut si locuiesc este tirgusor de provincie marginit de dealuri cu vii, livezi si paduri pe de o parte, iar pe cealalta parte este marginit de Lunca Argesului. Nu ne lipseste aerul curat (pe cit posibil) si bineinteles ca nu ne lipsesc rudele si bunicii de la tara. :) Ei bine, socrii mei stau la curte, intr-un sat apartinator orasului si cum soacra mea, bolnava fiind, nu mai poate lucra gradina, ne-a gasit vrednicia pe noi, adica pe sotul meu si pe mine. Am inceput prin a planta intii ceapa, usturoi, morcovi, ridichii, salata si patrunjel, asta in urma cu vreo doua saptamini. Nu stiu cum ar trebui sa fie, dar deocamdata nu a iesit decit usturoiul


ridichiile


si patrunjelul (caruia am uitat sa-i fac poza)


A iesit ea si ceapa, dar putin de tot, pe alocuri. Mi s-a spus ca trebuie sa am rabdare, ca iese mai greu. Asta este arpagicul pe care l-am pus


Ieri am mai pus castraveti, trei soiuri in 90 de cuiburi, dovlecei si patru tipuri de fasole: fideluta galbena


fideluta verde


fasole cu boaba rosie


si fasole cu boaba pestrita


Spre dezamagirea soacrei mele, nici unul din soiurile de fasole nu sint cataratoare. Nu stiu de ce isi dorea asta.


In capatul rindului de fasole ne-a mai ramas ceva spatiu unde vom pune saptamina urmatoare citeva cuiburi de mazare. Tot in saptamina asta vom pune si citeva rasaduri de varza de vara, ca sintem mari amatori de salata de varza cu morcovi.


Din pacate pentru mine, cind mi-a venit ideea de a lucra noi (sotul meu si cu mine) gradina, nu am stiut ce implica acest fapt. Nu am stiut ca doare atit de tare sa dai cu sapa. Ma dor umerii, bratele si incheiturile miinilor... Acum inteleg de ce ma punea mama sa invat, sa nu ajung la sapa :)


In rest, a fost placuta iesirea la gradina, am facut si pozici a caror calitate nu este extraordinara datorita amestecului de nor, soare si vint. Am admirat si floricelele in totata splendoarea lor si ceva pomi infloriti:




Am uitat ca am mai avut si ajutoare, mai mult cu supravegherea: Rexona


si Mitza, care mai sarea si gardul in gradina, spre disperarea Rexonei, care nu avea voie :)

Una peste alta, am facut si treaba si mi-am incarcat si bateriile pentru saptamina care vine.

Va doresc sa aveti si voi o saptamina superba!

Un comentariu:

Lada cu minuni spunea...

O, ce frumos ati petrecut! Zic si eu, ca si tine tot la bloc am crescut, iar acum ne dorim un trai la tara cu gradina si animale!
Sa ne arati si recolta!