Despre mine

Fotografia mea
jud. Arges, Romania
Sint o persoana cu simtul umorului dar realista si pragmatica. Accept minciunile "nevinovate" dar nu si pe cele care pot provoca durere cuiva. Sint o fire pacifista si pot fi un prieten loial.

vineri, 29 august 2014

Toate la timpul lor

         A venit intr-o zi un domn cu o problema la birou. :) Logic, ca daca n-ar avea probleme, n-ar trece nimeni pe la mine :))) Problema era o succesiune dupa o matusa pe care a mostenit-o de la parinti. Ce face??? Matusa mostenita?? Ete da. Au avut-o bunicii in grija, au preluat-o parintii si apoi el si sotia, deci e mostenita. Mai puteam eu sa-i explic ca persoanele nu se lasa mostenire? Nup, ca era nascut prin 1940 si nu mai inveti cal batran la ham :)))
          Dupa ce ne-am chinuit (sefa si cu mine) sa-i explicam cum ca nu ii este matusa si nu are vocatie succesorala, l-am intrebat daca nu are cumva un testament. Raspunsul lui a fost genial:
"Nu ne-am asteptat sa moara. Avea 88 de ani". :))) Al nostru "Se mai intampla". :)))
          Pai cand,Doamne fereste, te-ai fi asteptat omule sa moara? Cum vine asta? Daca a trecut de 80 de ani, mai are un hop la 100 si, daca scapa si de asta e nemuritoare? In plus, testamentul se face cand mai e mintea in creieri nu pe aratura, ca nici un notar nu e nebun sa autentifice un testament unui om imprietenit cu Rosa (scleroza) si cu Alzheimer.
          No, ca sa fie o invatatura in toata povestea asta, daca stiti ca aveti in grija pe cineva  fara copii si urmeaza sa mosteniti voi, daca cineva trebuie sa va lase ceva prin testament sau daca vreti sa lasati ceva prin testament, ei bine, dati fuga la notar cata vreme mai e mintea la locul ei. In nici un caz in prag de moarte, cu un picior in groapa :)))) Un testament se poate face inca de la varsta de 18 ani, cand cica esti adult.
       

marți, 26 august 2014

Vorbe grele

          Nu stiu cum sunt altii care lucreaza cu publicul dar eu ma stiu pe mine cand imi vin clientii insotiti de copii. Bine, stiu ce zic si altii da' mai stiu si ca nu au curaj sa spuna public. Ei bine, daca vrei sa-mi strici ziua ireparabil, imi vii la birou cu un copil. Nu mai zic un copil agitat pen' ca mie imi pare ca toti sunt asa. Doar pe ei ii vad. Pe cei linistiti nu ii vad, logic :)))
          Azi, culmea culmilor, am avut parte de trei copii. Mai lume, unu e un numar infernal pentru mine, trei e de nedescris. 
          Primul a reusit sa-mi scoata cablul de la imprimanta (cel de legatura cu calculatorul), in timp ce ii explicam maică-sii ca adresa de domiciliu e aia din cartea de identitate, nu aia pe unde dormi. Nu am reusit sa-mi dau seama de ce nu merge imprimanta, pana nu l-am vazut cu cablul in... gura. Mai avea putin si se apuca de ros. Probabil imita cainele familiei, ca nu-mi explic.
          Cel de-al doilea, dupa ce a resusit sa se arda punind mana pe lampa de aromaterapie (ca am niste "arome" in birou, pe timp de vara...) si sa urle de mai sa-mi fuga ochelarii de pe nas, din cauza sperieturii, la final plecase cu telefonul din birou. Avem un fix-mobil de-l plimbam prin tot biroul si, noroc ca a inceput sa sune fix cand era sa iasa pustiul pe usa. 
          Hai ca eu, atenta la hartii, nu am mai vazut ce fac progeniturile clientilor, dar nici mamele alea nu au vazut ce le fac plozii??? Va inchipuiti ca am auzit un "ne ceren scuze" ? Neeeeeeeee... Prima a zis "Ete si la asta. Ti-e foame ma?"  iar a doua "Asa mama, asa se strange averea". Ce faceeeee???? Cum mama ma-sii de treaba li s-a dat voie astora sa aiba copii? 
         Cel de-al treilea caz, o fetita venita cu ambii parinti, familie de romi. Barbatului casei ii trebuiau mai multe hartii, asa ca era de stat. Bine, eu eram arici de cand am vazut ca-mi intra copil pe usa. :))) Si taman cand imi faceam "mea culpa" ca am scos tepii inainte de vreme, incepe sa chiraie piranda mica cum ca vrea la tati. Hait! Tati trebuia sa scrie la cereri. Sa vezi, sa nu crezi, ca nu se poate, ca tati are treaba... Nu si nu, aia chiraia de mai avea putin sa vina politia sa ne intrebe de ce a pornit alarma. Da-i cu o bombonica, da-i doua... i-am dat toata cutia, numai sa taca. A tacut, cat a halit bomboanele si a inceput iara. No drace, ca bomboane nu mai aveam, cafea nu cred ca voia. Sau da? :))) Intr-un final i-am zis maica-sii "Iesi cu copil cu tot si plimba-te ca tu nu ai de semnat" Ea cica "O potolesc", eu "N-o mai potoli, scoate-o din birou ca nu mai am minte in creieri si-ti fac actele praf". 
       S-a executat si bine a facut, ca nu mai puteam de nervi. Degeaba incerc eu sa fiu zen, sa zambesc tuturor, sa-i las sa-mi povesteasca de copii, vecini si soacre, sa vorbesc cu toata lumea pe un ton moderat, sa gasesc o solutie cat mai simpla pentru fiecare problema... ca vine unu' d-asta mic si agitat si  se duce naibii zenu' si feng shuiu :))) E nasol cand vine unu da' azi venira trei si nu fuse marti :)))
         Acum stiu ca o sa-mi veniti cu idei de genul "nu ai copii, nu stii cum e" dar totusi, doar atat puteti? Pai copii care-mi intra in birou si nu-i simt? Ei nu sunt tot copii? Si in alta ordine de idei, la ce naiba ii aduci soro la notariat/banca/fisc/primarie, etc. ? Copilul ala are si bunici, vecini, nasi, tu ai prieteni de familie care te pot ajuta... macar de ti-l plimba pe langa cladire, pana termini ce ai de facut in biroul cu pricina. 
         No, acum ca v-am povestit povestea, nu aveti dacat sa dati cu pietre... da' mai bine cu niscai rosii, poate pun de-un bulion ca tot nu facui in vara asta. :)))
          Si totusi, as putea pune un afis gen "interzis cu copii sub 7 ani"? Nup, mi-a trecut ideea. Cred ca nu ar fi frumos fata  de parintii ai caror copii stiu sa stea 15 minute fara sa se agite. :) Asta e... Doamne ajuta! :)

duminică, 17 august 2014

Rezumat

          Stiu ca s-a mai spus si am mai spus, dar tin sa repet: repede mai trece timpul asta. Nici nu stiu cum sa dus concediul si prima saptamina de lucru, de dupa concediu. Hop asa ca parca maine e Craciunul, fir-ar el de timp. 
          Ideea e ca mie imi mai trebuie concediu :))) Dupa saptamana de zugravit si amenajat biroul, am crezut ca ma "hodin" si eu. Imi trebuia macar o saptamana in care sa stau ca "tuta" fara sa misc nimic din loc, dar nu, nu am avut parte. Nu am facut nimic din ceea ce imi propusesem. Voiam sa invat o noua tehnica de margelit, sa citesc vreo doua carti, neaparat la umbra de pom, in gradina, sa "croitoresc" vreo doua fete de perna, sa lucrez la patura pentru canapea, sa incerc un nou model de rochita pentru bebelina... pisici, nu am facut nimic, da' nimic din toate astea. Am facut in schimb altele: dezghetat si curatat congelatoarele, am facut si pus la congelator pungi cu vinete, cu ardei, cu fasole teci, cu dovlecei, am facut suc de rosii, dulceata de piersici, sirop de piersici, compot de piersici si castraveti in otet. Am aranjat toate astea in congelator si camara, alaturi de dulceturile si siropurile de capsuni si visine facute anul asta. Pentru mine e munca sa fac ordine in camara mica, sa asez totul in asa fel incat sa nu ramana nimic pe dinafara. Am spalat paturi pilote si perne ca vremea caniculara fuse cam rara in vara asta si a trebuit sa profit de ea. :))) (Pare ca sunt iubitoare de canicula, dar nu, nu sunt) 
          Trebuie sa recunosc ca undeva, in toata nebunia asta, am reusit sa mai fug cu doua prietene la restaurant (la mare distanta de casa), sa mai uitam de "probleme si treburi" pentru cateva ore, ne-am sarbatorit nepotelul din partea fratelui sotului, ne-am vizitat finii si pe verii mei. Imi fac bine intalnirile cu oamenii dragi. Si lucrul in gradina mi-e drag. :)
          A, s-a mai intamplat o nebunie (ca nu era de ajuns) si ne-am luat o alta masina. De ce o trec tot la capitolul nebunie? Pai e o nebunie sa cauti masina, sa te hotarasti, sa mergi s-o vezi, sa o bibilesti, sa o cauti de numere de identificare si omologare, sa vezi daca si ce merge la ea ( ca nu e din fabrica) sa negociezi pretul, sa faci actele, sa iei numere provizorii... Nu,  nu am fost eu la politie pentru numerele provizorii da' am fost cu al meu sot peste tot sa completam dosarul, asa ca stiu despre ce vorbesc, da? Si stresul nu s-a terminat. Urmeaza sa-i schimbe distributia (ca cica asa se face cand iei o masina rulata), avem programare la montat instalatie de gpl, apoi urmeaza nebunia cu inscrierea in circulatie. 
          Cred ca nu  m-am văietat vreodata ca am o viata monotona de mi-au venit atatea pe cap. Sau am facut-o, ca deja am o vârstă, incep sa ma degradez ?:)))Deh, orice manz ajunge gloaba :)))
          Si ca sa am si o cireasa pe tort :))) ce credeti ca am facut joi, vineri si sambata? Am legat si numerotat  dosare si am rearanjat arhiva la birou. Munca grea fizic si psihic, da' am arhiva ca la carte. Nu ca nu era si inainte, insa arata mai bine acum, cu rafturi noi si dosare sterse de praf.
          Intelegeti acum de ce mi-a luat atata timp sa mai scriu ceva pe aici? Nu am timp si, cand gasesc un pic de timp, mintea mea parca nu e a mea. O ia pe coclauri si face planuri la liniuta cu ce e de facut, doar sa nu stau cumva degeaba. Si cand ma gandesc ca voiam sa traiesc 100 de ani, ca cioara...

miercuri, 6 august 2014

De la bloc, in gradina (10)

          V-am mai povestit ca am avut fasolea cu vrejul mic da' cu tecile mari? Draga de ea a dat tot ce a putut, ținând cont de vreme. Iaca:
 Tecile au ajuns asa:
 si asa
            si direct in pungi, la congelator, pentru iarna. Recunosc ca au gust tare bun cand sunt din gradina proprie. :)

marți, 5 august 2014

Am draci :)

           Imi povesteste mama despre fratele meu, a carei soacra e bolnava rau si s-ar putea sa plece dintre noi. No, pina aici, nimic anormal, numai ca femeia apartine de nus' ce religie, alta decat ortodoxa, una dintr-aia care se incadreaza in "pocaiti". Si imi spune mama ca s-a dus fratelo la biserica de pocaiti si a cerut loc de veci. Nu a primit, ca cica n-au. N-or avea. S-a dus apoi la un alt cimitir si i s-a promis un loc, cu conditia sa puna cruce :). Cica "pocaitii" nu pun cruce. Ok, punem cruce. 
          Si, in timp ce-mi spunea mama cat de rau bolnava e cuscra-sa, comenteaza :"Deh, daca a fost proasta si s-a pocait... ca o puneam la maslu" Ce face???????? Si o intreb "Cum vine asta?" Si ea imi spune: "Pai da, ca am vorbit cu popa X si a zis ca degeaba o pun la maslu ca nu are nici un efect, ca nu e ortodoxa." 
          Mai oameni buni, sa nu-mi iasa in cale popa asta, ca ies draci. Cel putin, nu curand, sa-mi mai treaca. Ce daca e femeia la "pocaiti", nu se roaga tot la Dumnezeu? Si apoi nu ar trebui sa ne rugam pentru toti si mai ales pentru cei cu pacat?
          Eu nu mai inteleg nimic. Voi intelegeti ceva?

vineri, 1 august 2014

De la bloc in gradina (9)

          Sa va mai povestesc despre gradina sau credeti ca stiti? Ei bine, nu stiti :) Din cauza apei careia i-a placut pe terenul nostru, plantutele sunt mici rau pentru perioada in care ne aflam, dar incearca, dragele de ele, sa ne multumeasca cumva pentru grija pe care le-am aratat-o. 
   Rosiile abia sunt la a treia si a patra sarma. Au câteva gogonele, ceva flori, iar altele nici macar ganduri de a rodi :) 
promisiuni :)
       castravetii, pusi a treia oara

si prima recolta, in urma cu vreo 10 zile :) Acum avem deja sase borcane pregatite pentru iarna :))
  
Ardei capia
 gogosari
          Avem si ardei grasi da' nu prea par sa aiba rod :) Vinetele la fel, par fara rod. Mai asteptam :)
           Am replantat dovlecei pentru ca cei pusi initial au facut niste flori superbe si atat. Inca mai infloresc ca nu m-am indurat sa-i scot. :)))
           Am mai pus o serie de fasole
  
si inca o serie de mazare. Nu stiu daca va rodi pe caldura da' pot sa incerc, nu?
 
           Ceapa am scos-o pentru ca riscam sa se strice in pamant. E mica, mica dar e a mea. :) Usturoiul este inca in strat. La fel si morcovii.
          Dupa ultima urgie, nu s-a stricat nimic in gradina. Spre fericirea sotului meu, prunele au ramas in pom. Stringe deja lemne pentru cazan :)))