Brățara veseliei cu nr.2 :)

Pentru că vorbeam în postarea trecută de "brațările veseliei" zic să mai alăturăm una, să transformăm "brățara" în "brațări" :)

Am folosit mărgele de nisip  și mărgele metalice de 4mm, alături de perle de 8mm. :)

Brățara veseliei

Dacă tot există brațările prieteniei, de ce nu ar exista și brațările veseliei. Iată  una dintre ele :)

Este făcută din mărgele de nisip  de 2mm, mărgele metalice de 4mm, alături de perle de 8mm și, purtate mai multe laolaltă formează o pată de culoare veselă. :)  Voi ce părere aveți?

Duminica "MasterChef"

Nu, nu vă gândiți că am plecat să particip la concursul tv de bucătăreala. Nu am atâta pricepere dar, pot să spun că, în bucătăria mea, azi a fost cumva ca la MasterChef, în sensul că s-a pregătit haleală toată ziua. După o raită dis de dimineață, prin magazine și piață, Mr. G, soțul meu, a pregătit micul dejun, așa cum face de muuulti ani. Pentru că în cursul săptămânii, programul nu ne permite să mâncam împreună dimineața, la prânz nici gând, iar seara nu prea reușim să ne așteptăm unul pe altul, în sensul că vine la o ora la care eu nu îmi mai permit să mănânc, e deja un ritual să mâncăm duminica împreună. Așa, și după cafeaua savurată cu ochii în televizor (el) sau în laptop (eu) ne-am apucat de gătit... Mr. G a făcut chiftele și ceva carne la grătar, iar eu am pregătit un castron maaare de salată verde cu ceapă verde, castravete și ridichii și...am pregătit bineînțeles, desert, respectiv plăcintă cu mere. Știu că desertul e un "deja vu",dar era păcat de bunătate de mere să le las să se strice, mai ales că erau din cele românești, de la un țăran din zona. 

Am primit de la Mr. G si un frumos buchet de primăvară: două legături de pătrunjel și două de mărar, care au mers, până la urmă, la amestecul pentru chiftele. :) V-aș arăta cu drag și poze, dar sunt în aparatul foto ale cărui baterii sunt la încărcat. :))))) 

Acum înțelegeți de unde "MasterChef" ? Am avut parte de odihnă constructivă, dacă pot să spun asa. Bine, nici nu era timpul de plimbări... Într-un fel imi convine, că până miercuri, nu trebuie să gătesc nimic.:)))) Bine că soțul meu mai are și apucături d-astea de bucătăreală și mă scapă pe mine vreo trei zile :))) A, și bine că suntem educați să mâncăm două zile aceeași mâncare. Asta mi se pare o reala problemă în alte case. 

Acestea fiind povestite, vă urez să aveți o săptămână atât de ușoară încât să simțiți că zburați și vă las să vă clătiți privirea cu ceva mușcate din balcon. :)

Poftiti la dans!

Yupiiiii e vineri seara! Am o stare de fericire venită de nicăieri și nemotivată, pe care vreau să o împart  cu voi și, pentru că mi-e dor de o seară de dans, haideți să facem asta dansând fiecare separat, dar totuși împreună. :)

O seară de vineri veselă să aveți!

Viața la birou :)

Nu știu ce zi ați avut voi, dar eu am avut una numai bună de făcut infarct (dacă există așa ceva). Nu știu ce planete au fost retrograde sau supărate, că la mine mare parte dintre clienți au venit porniți pe "să-mi faceți, să-mi dați" toate însoțite de acel ton de "obligatoriu". Nu contează că nu se poate. Clientul vrea procură de la ta-su mort de trei ani, atunci eu musai să mă execut, că așa i-a zis duduia de la APIA. Si să-i iau doar 10 lei că atât i s-a spus că costă. Nu zău? Păi face duduia de la APIA legea și onorariul? Am incercat să-i explic omului că nu e cum i se spune, și că procura trebuie semnată de ta-su, care n-o să se scoale din groapă să vină să semneze (îmi și închipui un zombi semnând procura și pe mine murind de inimă), numai că omul o ținea pe a lui, că așa i s-a spus. Am incercat să-i spun că practic meseria asta de "numai" 13 ani și știu ce vorbesc, dar el nu și nu, o ținea că așa i-a zis duduia de la APIA. Într-un final l-am trimis la duduia de la APIA să-i facă procura, altfel mă apuca damblaua. Doua ore mai târziu, aceeași duduie îmi trimite o femeie care voia procură de la soțul său, soț care, pe lângă că era paralizat, mai avea și Alzheimer. Bine că femeia asta a înțeles din start ce și cum.

Si ca să fie treaba treabă, m-am trezit că, la o succesiune programată azi, una bucată moștenitoare avea probleme grave de discernământ. De când a început fra-su să umble după acte, l-am întrebat ce handicap are sora sa și mereu mi-a zis că are doar handicap locomotor. Nu știu ce și-a închipuit că va face încercând să nu spună. O fi crezut că nu ne vom da seama... Cam greu, atâta vreme cat biata fată credea și spunea că părinții ei trăiesc... :( A mai plimbat-o și pe drumuri...

Si multă trăncăneală. Toată ziua am explicat legi și practică și parcă am început să răgușesc. Ce e mai rău e că după ce explic clientului ce și cum, timp în care se uită prin mine și se gândește la ale lui, pleacă convins că nu vreau să-i fac actul respectiv. Nu contează că eu îmi iau salariul din actul pe care i-l fac lui, el crede că am ceva cu el și nu vreau să-l ajut. Vine cu ideea că el are studii și știe ce trebuie făcut, iau eu, idioata care are grijă de ștampilă și face cafea, am interesul să nu facă el acte și îl trimit la dracu' n praznic, pe la Primărie, după diverse hârtii. Si dăi și trăncăne și explică-i că nu noi le cerem ci legea care pune actul sub nulitate fără hârtiile respective. Unul, deștept tare, mi-a cerut să-i arăt unde scrie chestia asta. M-am enervat și i-am pus în față doua volume din Codul Civil. "Aici scrie. Luați de citiți!", i-am zis. A mormăit că "doar în România e posibil așa ceva" și a plecat. Acum stau și mă gândesc ce aș fi făcut dacă s-ar fi apucat să citească Codul Civil :)))) Ce mă făceam cu el în birou? :))) Scriam pe ușă "sala de lectură" ? :))))))

Si uite așa fuse o parte din ziua mea la serviciu. Nu vă închipuiți că e așa tot timpul. Uneori e mai rău :))))) Am noroc că încă îmi place ceea ce fac, altfel scriam de la Bălaceanca acum. :)))

In concluzie, viata e super printre semeni și, măcar de Ziua Mondială a Fericirii, să fim fericiți!

sursa poza = google

Avem si turcoaz :)))

Dap, dacă avem colier mov, e imposibil să nu avem și turcoaz. E tot cu mărgele din fimo, linkuri, lanț și mărgele metalice argintii. Simplu, dar de efect. 

Este expus și aici Dacă vi-l doriți, dați-mi un semn și se rezolvă. :)

S-a mai dus o săptămână :)

Si începe o altă săptămână... Nu prea știu cum se duc zilele astea. Au o rapiditate... Parcă nici nu a trecut o săptămâna de când am fost "la lăutari". O ieșire binevenită pe care am meritat-o și o mai merităm. Acum am în proiect o comedie la teatru. :) O comedie zic, pentru că vreau să râdem și să ne distrăm. Simt nevoia de multă distracție, glume, muzică și cât mai multe râsete în viața mea. Oare o fi din cauză că, la serviciu, ascult toate necazurile și pățaniile clienților? Nu e asta treaba mea, dar uneori e foarte greu să-i oprești pe oameni din a-și povesti viata oricui. Of, și nimeni nu povestește de bine... așa că mă duc la teatru, la comedie, să râd cu toată ființa mea. :)))

Bine, asta după ce rezolv problema apărută la combina frigorifică. De câteva zile scotea niște zgomote ciudate, un fel de trosnet, de parcă stătea să se rupă. L-a sunat soțul pe un meseriaș cu scoală în d-astea și m-a pus să dezgheț congelatorul. Rezolvat, numai că acum nu mai îngheață. Deloc. E rece, dar nu îngheață. Noroc că mai am un congelator separat, cu patru sertare, și am înghesuit mai multe pachete p-acolo. Din experienta cu congelatorul separat, e posibil să fi pierdut freonul. Asta e cea mai puțin costisitoare reparație. Vedem mâine, când ii vom face cunoștință cu nenea meseriașul. Mi-ar părea rău să fiu nevoită să renunț la combina asta. E încăpătoare și, în  noua ani, de când o am, e prima data când necesită reparație.

In rest, printre multe alte "de făcut" aproape că am terminat pulovărul soțului și am mai lucrat ceva brățărici. Am să pun poze curând.

Până atunci, să vă arăt begonia primită de la o bună prietenă

și cyclamenul primit de la soț, anul trecut, și care nu speram să mai inflorească

Tot din categoria "primite" sunt și prăjiturile de mai jos

Arată bine, nu? Într-adevăr sunt frumoase și sunt și bune. Spume de ciocolată cu umplutură de alte spume și fructe în lichior sau cu fructe de pădure... o nebunie! Sunt făcute de o cofetărie celebră din București dar, sincer, prefer o amandină făcută în casă. Am zis.:))) Ce să-i faci țărăncii din mine. N-are gusturi atât de fine :)))

In alta ordine de idei, în săptămâna care a trecut am reușit să mă și  uit la televizor mai mult decât de obicei. Nu vă gândiți că m-am uitat la știri. Prefer să fiu un om neinformat dar nu un om încărcat cu energii negative de niște unii care fac bani din necazul dus la extrem. La ei dacă plouă e foamete, dacă e secetă e tot foamete, dacă creste prețul la tutun sau alcool înseamnă tot foamete. :)))

Spuneam că m-am uitat la tv. Păi am văzut "Las Fierbinti", meciul Steaua-Chelsea, "Românii au talent", "Te cunosc de undeva" si ... "România dansează". Cam multe pentru mine, dar observați, vă rog, că m-am uitat numai la divertisment. După ideile mamei, sunt numai bună pentru o nouă săptămână de muncă :))) asa că, să aveți și voi o săptămână bună, faceți câțiva pași de dans cu Emilia Ghinescu sau cu cine vreți voi

 O săptămână frumoasă vă doresc și sa râdeți cat mai mult cu putință!

Cercelusi jucausi

Vine primăvara și căciulitele vor pleca la locul lor, în dulap. E timpul să arătam și mai feminine decât suntem și să purtăm cercei lungi. O altă pereche în fiecare zi. :)

Iată și ceva idei:

Dacă vă plac și va doriți vreo pereche, sunt expuși și aici . De asemenea, dacă vreți alte combinații de culori, contactați-mă. :)

Margele

Am reușit să "compun" și ceva mărgele înșirate. Materiale folosite: fimo, mărgele metalice argintii, linkuri și lănțișor argintiu. Mie îmi plac. Poza e cam aiurea, dar înțelegeți voi ceva din ea. :)

Mai pun una, sa fie :)

La mulți ani!

Doamnelor, domnișoarelor, mame sau nu, căsătorite sau nu, brunete, blonde sau roșcate, scunde sau înalte, slabe sau nu, într-un cuvânt FEMEIE, la mulți ani! Să fiți sănătoase, să vi se împlinească visele, să fiți puternice în continuare și să găsiți fericirea în cele mai mărunte lucruri și fapte! 

Flori pentru voi!

Dare de seama :)

Pare că am dispărut dar vă asigur, nu este așa. Am fost puțin cam ocupată :) Să vedem... 

Marțea trecută fuse (și se duse) ziua mea. Nu fac mare caz de ziua mea, pentru că, de ceva ani, nu știu dacă să râd sau să plâng de ziua mea și, cum nu sunt hotărâtă, las evenimentele să curgă cum vor ele. Mă bucur, în schimb, de ziua oricui altcuiva care se bucură de ziua sa și ii înțeleg pe cei care sunt ca mine. :) In altă ordine de idei, nu-mi place să fac vreun chef acasă, pentru că muncesc (tot eu) de sunt gata să dorm când tocmai intră musafirii pe ușă :)))) Acestea fiind spuse, după serviciu, mi-am luat câteva prietene și am plecat la cumpărături și la bar, ca fetele. Fără mare tărăboi. Am mai sărbătorit și cu soțul, seara, că-mi pregătise, dragul de el, cina. :)

Nu mă întrebați de cadouri, pentru că mie nu îmi place să primesc cadouri. De cele mai multe ori sunt complet nefolositoare și ocupă spațiul degeaba. Haine pentru mine nu se găsesc peste tot și sunt pretențioasă, la fel la parfumuri și alte cosmetice,bijuurile - mi le fac eu, iar aur nu port decât verigheta și inelul de logodnă...  Îmi plac florile și atât.  :) Anul acesta, printre florile primite, am primit și cel mai frumos cadou "non floare" :) Iată-l

 E desenat de fetițele vărului meu, care îmi sunt foarte foarte dragi. Bineînțeles că desenul va rămâne pe frigider, la loc de cinste, multă vreme de acum înainte. :)

Așa... Miercuri am fost din nou la cumpărături, să o îmbrăcăm pe fetița unei prietene, cu o rochiță pentru aniversarea ei. Ioi, greu găsești o rochiță pentru o copiliță de 12 ani!!!  După ceva umblat prin magazine, am găsit, în sfârșit, o rochiță frumoasă, potrivită vârstei ei, cu care am fost de acord toate trei :)))))))))

Joi am fost la croitoreasă. Pentru că stă la vreo 15km de mine și pentru că am avut de probat trei rochii, o fustă, două bluze și un palton, s-a dus și seara de joi. :))) Am preferat să merg acum, iarna, pentru că la vară, doamna croitoreasă e foarte ocupată. Are la poartă atâtea mașini în care bărbații așteaptă femeile... că numai la cabinetele de ginecologie mai vezi :))))))))))

 Vineri seara am fost la restaurant, să ajut la supravegherea unui număr de 25 de copii de clasa a cincea, care o sărbătoreau pe fetița prietenei mele. Ce ți-e cu copii din ziua de azi!!! Îmi aduc aminte că eu, la vârsta lor, la vreo petrecere, îmi era rușine să mănânc din farfuria care mi se punea în față. Ei nu au nici o treabă să-și ia singuri din tăvi sau să se organizeze la concursuri de dans și alte jocuri. Ținând cont că aproape toți sunt membri în grupul de dansuri moderne și în grupul de dansuri populare din oraș, închipuiți-vă ce reprezentații au dat.  Mi-au plăcut mult și m-am simțit foarte bine la o petrecere pentru copii de 12 ani. :)))

Sâmbătă, m-am dedicat trup și suflet... familiei. Mai mult trup decât suflet... :))) Am curățat casa, am spălat rufe și am făcut mâncare.  Nu chiar în ordinea asta.  :)))

Duminică am fost cu mărțișoare la domnișoarele care mi-au dat desenul de mai sus, până pe la 7 seara, apoi am fost la o altă adunare de prieteni, să mai schimbăm o vorbă, două, trei... până pe la miezul nopții. :)))

Luni am avut parte (în sfârșit) de mult așteptatul control fiscal și azi parcă simt că încep să mă liniștesc. Nu prea mult, că sunt în faza în care încerc să organizez o ieșire "la lăutari" și încă mai număr persoanele care vor să meargă :))))))))

Deci, după cum spuneam, nu am dispărut, doar că sunt puțin puțin cam ocupată :)))

Să aveți în continuare o săptămână liniștită, vă doresc!