Translate

luni, 25 februarie 2013

Cutiuțe bijuterii

Mi se pare frumos să ținem bijuteriile în cutiuțe individuale și, cum fac spre vânzare bijuuri, m-am gândit că ar trebui să le dau cu tot cu cutiuțe. Problema o reprezenta prețul acestor cutiuțe care m-ar fi obligat să ridic prețul bijuteriilor făcute de mine. Si atunci, dacă bijuteriile sunt făcute de mine de ce nu aș face și cutiuțele? Ei bine, de la idee la obiect realizat a fost doar un pas și astăzi am făcut primele patru cutiuțe. Nu sunt chiar operă de artă dar sunt handmade și nu trebuie să fie perfecte :))))
Voi ce părere aveți despre cutiuțele mele?
Si pentru că începe o nouă săptămână și avem cu toții nevoie de energie, vă invit la clătite cu dulceață de prune (cele rulate) și dulceață de vișine (cele împachetate) Sunt coapte diferit și au culori diferite pentru că sunt făcute după metoda Bahmuțeanu, respectiv la două tigăi.:)))
O săptămână cu liniște și împliniri să aveți!

marți, 19 februarie 2013

No comment

Uitați-vă la copii ăștia și ascultați cum cântă la niște chitare mai mari decât ei. Pe mine m-au topit.

duminică, 17 februarie 2013

Mă adun :)

Da, ați înțeles bine, îmi revin. Slavă Domnului și mulțumesc vouă, celor care ați lăsat vorbe de incurajare pentru mine. 
Se pare că nu planetele erau de vină ci părul meu. Ieri, ca o fiică a Evei ce sunt, am fost la coafor. Nu am făcut mari schimbări. Doar tuns și vopsit dar, cum am tăiat părul, imediat am început să mă simt mai bine :))) Sper să nu mă apuce istericalele prea des, altfel ajung cheală :))) Si nici de răbdarea soțului nu pot să abuzez, altfel...
sursa foto - Facebook
In rest, ieri am pierdut o parte din zi cu freza proprie și o parte am tricotat la pulovărul pentru soț, să aibe omu' ce să îmbrace, că tot vine vara, iar pulovărul e din lână cu acril. :))) 
Azi dimineață m-am trezit cu mâța miorlăind la capul meu și cu o durere surdă de șale. O fi tot de la păr :))))) Am reușit însă să calc rufele adunate de două săptămâni, ceea ce e dovada clară că-mi revin. Si am făcut plăcintă cu mere. Ideea mi-a dat-o Ana. Cum aveam mere în casă iar foile de plăcintă sunt simple și rapid de făcut, am purces la treabă. Recunosc că merele nu le-am ras eu, din motiv de unghiuțe drăguțe. Le-a ras soțul, dragul de el. Eu am făcut aluatul. Tot zic că e simplu. Iată rețeta: un pahar apă, un pahar ulei, un praf sare, un plic drojdie uscată și faină cât cuprinde, până devine o cocă elastică, nu prea tare. Se acoperă cu un șervet și se lasă cam 30-40 de minute la crescut. După ce a crescut, se împarte în două, se mai frământă cu puțină faină și se întinde spre a forma foile de plăcintă. Dacă vreți, puteți pune și zahar în compoziție. Eu nu am pus în cocă pentru că am pus în merele rase. 
Așadar, pentru un început de săptămână dulce, poftiți la plăcintă cu mere. Puteți da iama și în borcanul cu bomboane :)
 O săptămână frumoasă, cu liniște și mulțumire să aveți!

Leapsa de la MIhaela

Am primit de la Mihaela o leapsa. Nu am mai primit de multa vreme o leapsa, asa ca sa vedem saca imi mai aduc aminte ce am de facut.
Regulile provocării:
I. Numeşte şi mulţumeşte persoanelor care s-au gândit la tine.
Multumesc frumos, Mihaela!
II. Spui 11 lucruri despre tine.
-Sunt nascuta in zodia pestilor, cu asdcendent in gemeni. Imi place sa zic ca sunt pestoaica; pestele avind ocupatii nu tocmai onorabile :)))))))

-Trec cu vederea minciunile nevinovate, dar prefer adevarul, oricit de dur ar fi.
-Incerc sa traiesc cu onoare si demnitate si nu renunt la principiile mele pentru bani sau favoruri.
-Daca nu incerci sa ma schimbi sau sa profiti, iti sunt cel mai bun prieten.
-Sunt realista si pragmatica, dar am momente cind visez cai verzi pe pereti si momente cind sunt romantica.
-Nu ies din casa nemachiata. :)
-Nu mai am culori preferate. Am invatat sa le iubesc si sa le port pe toate.
-Imi doresc sa ma mut la curte, de preferat intr-un capat de sat, intr-o zona cit mai salbatica.
-Imi doresc sa gasesc echilibrul intre mine si Natura.
-Sunt autoironica.
-Sufar de Ophideofobie (fobie de serpi)
III Răspunzi la un set de 11 întrebări.
1. Credeţi în destin?
-Uneori. Mai cred ca poate fi schimbat, ca avem liberul arbitru.
2. Cărei persoane aţi vrut să îi mulţumiţi în viaţă şi nu aţi făcut-o?
-Bunicii mele materne. Acum e prea tirziu.
3. Vă place sau vă enervează rutina?
-Rar vreau sa ies din rutina si cu cit imi place mai mult rutina, cu atit mai multe provocari apar. Oare la caut eu? :)))
4. Care sunt pasiunile voastre extraprofesionale?
-Ah, cu ce sa incep? Tricotatul, crosetatul, margelitul, croitoria (asta e la inceput), plimbarile in aer lier, cititul in parc, etc., si, bineinteles, navigarea pe net.
5. În ce loc v-ar plăcea să trăiţi?
-Sus, sus, sus, la munte sus, dar tot in România.
6. Aţi minţit vreodată?
-Da, din pacate. Din fericire nu am adus suparare sau necaz cu minciunile mele.
7. Care este rolul curajului în atingerea viselor?
-Esential. Uneori trebuie sa fii un "curajos nebun".
8. Cine vă este cel mai drag pe lume?
-Familia.
9. Cu ce gând vă începeţi ziua?
-Unde-i cafeaua, dati-mi cafeaua!!! :)))
10. Care este floarea preferată ?
-Ah, imi plac toate florile. Imi plac freziile pentru mirosul lor, imi plac margaretele de camp, pentru gingasia lor salbatica, imi plac garoafele pentru rezistenta lor, s.a.m.d. Peste toate insa, desi nu imi place mirosul, admir trandafirul. Sub frumusetea divina are tepi. :)
11. Vă place schimbarea?
-Doar daca simt ca imi aduce multumirea sufleteasca. 
  IV. Formulezi propriile 11 întrebări.
1. Daca ar fi sa alegeti intre vara si iarna, ce ati alege?
2. Tinind cont de intrebarea anterioara, unde ati vrea sa locuiti?
3. Aveti un hobby?
4. Dati bani cersetorilor de pe strada?
5. Desertul preferat?
6. Mai cumparati carti sau le cititi online?
7. Exista dragoste la prima vedere?
8. Aveti o agenda pentru treburile zilnice?
9. Cafea sau ceai?
10. Cat din timpul liber stati pe net ?
11. Ce vreti sa schimbati la voi?
V. Nominalizezi 9 bloggeriţe pe care le admiri şi care au ca şi followers mai puţin de 200.
Asta cu nominalizatul, e treaba grea. Daca fac asta si cele numite nu pot, nu le face placere, nu au timp sa preia leapsa, eu, ca o curca capie ce sunt, as putea intelege altceva si cred ca m-as supara. Deci nominalizez pe toti cei/cele care intra pe blogul meu, au timp si placere, sa preia leapsa.

VI. Le anunţi despre acest aspect pe pagina lor.
Doamnelor si domnilor vizitatori aveti leapsa la mine pe blog. Cum "mi casa es tu casa" poftiti de va serviti!

sâmbătă, 16 februarie 2013

Apucături :)))

Nu știu ce planete guvernează zodia mea, zilele acestea, da' eu am parte de o multitudine de sentimente care se succed pe repede înainte. Nu apuc să-mi dau seama ce am și să mă adun, că gata, am sărit în extrema cealaltă. Într-un cuvânt, nu știu ce e de capul meu. Să oprească cineva caruselul ăsta, altfel ajung să cad în cap. Bietul meu soț nu știe cum să se mai poarte cu mine. Ba plâng din orice, ba sunt nervoasă, ba râd în hohote, ba sunt melancolică... Divorțează omu' de mine, pe motiv de nevastă indecisă. Să-l fi văzut cu ce față mi-a zis că nu mi-a găsit portocale "d-alea bune"... Probabil se gândea că o să mă apuce plânsul. :)))) No, nu m-a apucat nimic. Nici plânsu' și nici râsu' :))))))))
Deci, am crize de femeie corconită, după cum zice mama. Păi cum altfel, că sunt doar una la bărbat. Cred... ??? Bine, sunt eu cât două, da' asta nu se pune. :)))
Si uite așa, să nu mă apuce melancolia depresivă și să rămân la stadiul de femeie răsfățată, mi-am petrecut seara uitându-mă la "Românii au talent". Am râs și am plâns pe motiv de concurenți, ca sa nu recunosc că m-am ascuns după "talent" ca sa fiu eu cu apucăturile mele.
Si dacă la începutul acestei postări ascultam "Balada pentru Adeline" a lui Richard Clayderman, acum, mi-am amintit de Vasilică Godja și a lui vioara. Dacă nu-l mai știți iaca clip cu el:
Nu-i așa că-i greu să mă mai înțeleagă cineva? Si cum pot avea pretenții de la alții, dacă nici eu nu știu ce vreau? :))))))))) Las' ca-mi trece... cândva. :)

joi, 14 februarie 2013

Valentina nu mai vrea surprize

Nu vă speriați, nu bârfesc vreo Valentină. Azi, eu sunt Valentina, metaforic vorbind. Si sub ideea :ai grija ce-ți dorești" să vă povestesc pățaniile, scurt si la obiect.
Nu cred eu prea tare in ziua asta a îndrăgostiților (nu mai sunt îndrăgostită de mult prea mul
ți ani) da' îmi cam doream o surpriză, că deh, sunt doar una la al meu soț (din ce știu eu). Si uite așa, cu dorința de surpriză în suflet, veni ieri acasă și, cu setea în gât (e greu cu 100 de kile la etajul trei) am constat că nu curge apa pe țuțuroi la bucătărie. Când a ajuns și soțul acasă a făcut măreața constatare că trebuie alta baterie la chiuveta, că aia s-a dus în raiul bateriilor.
Da, da' pe mine m
ă găsise vrednicia și aveam de făcut mâncare. Nu de alta, da' dacă nu fac când am programat, sănătate, mai fac când mi-o veni cheful din nou. Ei, și când fac mâncare am și multe vase de spălat. Cum credeți că am rezolvat problema? Ati ghicit, la lighean! Mai greu a fost cu limpezitul de clăbucii fără de care am impresia ca nu se spală vasele bine. Sotul turna apa și eu efectuam operațiunea de clătire. :)))) Si uite așa avem activități comune și comunicare în familie :)))))))))))
Azi, dis de dimineață, taman când m
ă prindeam că e joi și am control de la fisc, la birou, îmi pică pe gresie, clanța de la baie. Ioi mamă, m-am trezit instantaneu când am auzit zgomotul. De sperietură, am revăzut rapid și toată agenda de lucru. :)))))))))
La serviciu, alta surpriz
ă! Știți și voi cum e când aștepți un control. Scoți registre, faci inventar la dosare (să nu te uiți ca curca-n crăci când ți le-o cere organul de control) faci cafea mai multă, o apă, o alună, etc. Si se făcu 10, veni și ora 11... pe la 13 și jumate aflarăm și noi că se amână nebunia. Si când te gândești că io mă urcasem pe tocuri de 12cm și îmi pusesem o bluză cu un decolteu adânc (am pe ce, da? :)) ca atunci când le-oi da dosarele să uite organele de ce au venit... :))) 
Rămâne pe data viitoare :))))))
Si se termin
ă programul și plecai și io ca omu' acasă la mine. La afișier - întreținerea pentru luna ianuarie mărită serios. După ce că un metru cub de apă, la mine costă aproape 10lei, administratorul are grijă să-mi pună câte trei metri de apă în plus. Bine că am centrală, că dacă mai plăteam și căldura la el... E drept că trebuie să mă mobilizez și să cer un control, că nu se mai poate.
Si uite a
șa și-a dorit Valentina o surpriză și tot ei i s-a tăiat cheful surprize. :))) A reparat G (soțul) clanța la baie, a schimbat bateria la chiuvetă, mi-a luat și un parfum pe care îl văzusem în ofertă la un supermarket... a incercat să dreagă busuiocul (nu că l-ar fi stricat el), da' io tot cu gust amar am rămas. Zău dacă mă pot decide : să râd sau să plâng? Mă mai gândesc până mâine :)))

luni, 11 februarie 2013

Problemele personale și liniștea celorlalți

Spuneam în postarea anterioară că sunt ca o oaie capie, că sunt agitată, că aș vrea să fac multe deodată, că mi-aș dori ca ziua să aibă vreo treizeci de ore și ca aș muta munții din loc da'  nu pot pen' că se învârt zilele pe lângă mine ca Enterprise-ul în parcul de distracții. :)))
Ei bine,  cu această stare psihică am plecat dis de dimineață (pe le 9), la serviciu. :) Bineînțeles că, fiind luni, am intrat și la magazinul SH de la scara blocului, să o salut pe A (vânzătoarea) și să văd dacă mai găsesc ceva materiale bune de tăiat. In magazin dau cu ochii de o cunoștință, cu al cărei soț am fost colegă la liceu. De obicei, eu nu o prea văd, dar, tot de obicei, ma vede ea pe mine. Dialog:
Ea - Bună, Cristina!
Eu - Bună (și atât că zău dacă îmi amintesc vreodată cum o cheamă) :)))
Ea - Ce faci?
Eu - Mă îndrept spre birou. :)
Observați că nu întreb și "tu ce faci". Am triste experiente legate de întrebarea asta. :)))
Ea - Bravo! Eu l-am dus p'ălă mic la școală, mă duc să fac mâncare și apoi să vin să-l iau. 
E clar că nu mai trebuia să pun întrebarea, nu? :))))))))))
Eu - Frumos!
Tâmpit răspuns, dar încercam să mă uit și eu în materialele din magazin. Credeam că scap. 
Ea - Știi ce mi-a făcut cățeaua aia?
Hait, cățea! Am câțiva câini comunitari pe la serviciu, printre care și o cățea blândăăăă...Linda o cheamă.  M-am gândit că s-o fi luat Linduța de ea, deși greu de crezut.
Ea - M-a dat în judecată nenorocita!
Zbang! Mi-a picat fisa. Respectiva venise odată sa-i fac niște acte și s-a certat cu cumpărătoarea la mine în birou.
Eu- A zici de vecina ta?
Ea- Nepoată mi-e fir-ar a dracu' de cățea! Doi avocați și-a băgat
Eram curioasă unde și-a băgat avocații, dar imaginea Linduței cu doi avocați după ea nu-mi dădea pace. :))))
Eu -  Pai ia-ți și tu avocat și rezolvați totul în instanță.
Ea - pai mi-am băgat și eu (și ea, gândesc eu) un avocat. Aș fi băgat trei da' n-am banii nenorocitei că puteam să ne înțelegem când am venit la tine și nu mai cheltuiam atâția bani pe avocați... s.a.m.d.
Am de obicei, un simț de protecție, care, când începe careva să se vaiete sau să-mi inșire verzi și uscate, parcă coboară o ușă blindată intre mine și văicăreț și nu mai aud nimic. No, numa' ca azi având greutatea lumii pe sufletul meu, nu-mi funcționă ușa blindată și mă apucară pandaliile. :)))) 
Eu - Știi, astea sunt probleme intre voi...
Ea- da, da' să vezi și tu ce cățea nenorocită e...
Nu mai suportam expresia asta. Aveam impresia că mi-o jignește pe Linduța.
Eu - Știi ce? Nu-mi mai povesti că nu vreau să știu. Treburile de familie le rezolvați intre voi, în familie, dacă puteți, dacă nu, la instanță, e treaba voastră. Fiecare are problemele lui, și eu le am pe ale mele și nu le strig în gura mare, că nu interesează pe nimeni. Ajung la Bălăceanca dacă ascult problemele tuturor! Pe scurt, nu mă pot încărca și cu problemele tale. 
Ea - Da, asa e... Pa!
Si a ieșit din magazin. Acum realizez că am fost cam dură cu ea, dar zău că nu mai făceam față. Vorbea și foarte tare, cumva să o compătimească toată lumea din magazin, nu doar eu, și, la un moment dat, în toată turuiala ei, am avut senzația că ma acuză pe mine că aș avea vreo înțelegere cu nepoată-sa. Știu ca nu e creștinește că i-am tăiat discuția asa direct, dar zău, poate ca ar trebui să mai mergem și la psiholog. Lui putem să-i povestim vrute și nevrute, că măcar e persoană cu pregătire în a asculta și care nu empatizează cu noi, ca să-i cadă lui pe suflet grijile noastre. Nu?
Într-un final, m-am întors spre A. ,  vânzătoarea, și i-am cerut un pistol să mă împușc.:)))))) N-avea :))))))))) Așadar, draga A. fă comandă de pistoale, măcar din cele cu apă, să punem în ele cerneală și să-i  împroșcăm pe cei care au prostul obicei să-i încarce pe ceilalți cu problemele lor, iar mie toarnă-mi în freza tapată o călimară întreagă, pen' că fac același lucru, respectiv îmi încarc vizitatorii de blog cu problemele mele. :))))
Concluzia: suntem cam mulți fără toate țiglele pe casă :))))))))))

Iar e luni

Nu știu cum vă simțiți voi, dar eu iar mă simt de parcă m-am urcat într-un carusel care se învârte cu o viteză prea mare pentru a mă putea cobori. E atât de mare viteza că abia am timp să gândesc sau dacă gândesc, nu am timp să spun ce am gândit. :) Iar am prea multe de făcut și pe lângă astea vreau să fac și mai multe și dacă se poate, toate odată. Trebuie să pun ordine în priorități, dar cum?  Toate sunt priorități
Si uite așa, învârtindu-mă continuu, am ajuns iar în zi de luni, zi în care mi se înmulțesc prioritățile :)))  Poate că ar trebui să încep să-mi organizez pe zile și treburile de acasă, nu doar pe cele de la serviciu. Să am o agendă și acasă spre o mai buna organizare. 
Si ca să nu vă stric și vouă ziua cu problemele mele, vă las pe masa salam de biscuiți (producție proprie) și mere de la țăranii din zonă. :)
O săptămână frumoasă și cu spor să aveți!

sâmbătă, 9 februarie 2013

Alți cercei

Undeva intre munca intensă de la serviciu și cea de acasă, am găsit timp și pentru alte perechi de cercei:

 Materiale folosite: cristale biconice de 4 și 6mm, alături de frunzulițe acrilice.

miercuri, 6 februarie 2013

Cercei :)

Dacă tot am făcut brățara postată anterior, m-am gândit să fac și ceva cercei. :) Iaca:

Materiale folosite: perluțe sferă și picătură alături de cristale biconice din sticlă.

luni, 4 februarie 2013

Brățară floricele roșii

Nu, n-am dispărut din zonă, doar că am avut niște zile mai agitate, zile în care mintea mi-a zburat la mult prea multe griji pe care nu trebuia să le am. Am depășit momentul și vă arăt ce am meșterit în timp ce încercam să-mi calmez existența. Pentru început o brățară din perle roz și mărgele nisip de 4mm, roșii
Nu am mai lucrat în tehnica asta până acum, mărgelele fiind înșirate pe gută, cu un ac foarte subțire. Poate am să fac câteva pentru mărțișoare. Voi ați început să lucrați mărțișoarele?