Translate

duminică, 30 septembrie 2012

Odorizant de cameră

Din categoria "reciclăm" am găsit o soluție pentru a odoriza camera și dacă nu sunt acasă. De obicei folosesc lămpile de aromaterapie, însă trebuie să fiu acasă, pentru că nu pot lăsă luminarea aprinsă în lampă. Am mai cumpărat și acele sticluțe cu uleiuri și bețe de bambus care mi se par cam scumpe pentru ce fac și cât țin. Astăzi, fiind pe punctul de a arunca o sticluță de parfum, care nu a fost prevazută cu atomizor, mi-a venit ideea să-mi fac singură odorizantul de cameră. In sticluță am pus uleiul de aromaterapie (trebuiau cam doua flacoane dar nu mai am) și trei jumătăți de bețe de frigărui, din bambus. 
Nu-i așa că-i o bună idee? Voi mai lua și alte tipuri de ulei și voi mai face astfel de odorizante pentru că de sticluțe de parfum și bețișoare  de bambus, nu duc lipsă. :)
O viitoare săptămână cu reușite să aveți! 

miercuri, 26 septembrie 2012

Brațară lată

Recunosc, îmi plac bijuteriile mari. Motivată de greutatea mea, am incercat să port bijuuri mai mititele, că așa ziceau atotștiutorii în ale stilului și modei.  Nu mă încadrez deloc în standardele lor, am propriul meu standard și mi-am făcut brațară lată. Iaca poz(n)a:

duminică, 23 septembrie 2012

Zi de leneveală :)

Astăzi m-am trezit la 10 și jumătate și asta din cauza razelor de soare care îmi invadaseră dormitorul. E drept că am adormit pe la trei dimineață și mi-a prins bine somnul până la 10. Cu toate astea, am ochii roșii din cauza de ochelari noi. Am cilindru nou (sic) mai mare și e puțin greu să mă obișnuiesc cu el. Îmi va lua cam o săptămână, că mă cunosc, știu ce pot. :)))
In altă ordine de idei, am parte de o altă zi de trândăvit, o zi binemeritată (zic eu), după zilele grele de joi și vineri . Si pentru că soțul meu și cu mine am fost "copii cuminți" săptămâna asta și am mâncat ce s-a găsit sau nu :) prin frigider, fără mofturi, :) am zis să pun de un desert astăzi și, ce era ieftin, rapid și bun, dacă nu orez cu lapte și vanilie? :)))
Așadar, poftiți și voi la o porție de orez cu lapte fotografiată lângă un superb buchet de cârciumărese de toamnă.
Să aveți parte de o săptămână viitoare cu împliniri și liniște sufletească!

joi, 20 septembrie 2012

Joi

Aproape a trecut și ziua asta. Pentru mine a fost o zi grea, cu muncă multă, întinsă pe vreo 11 ore, cu clienți cu pretenții nefondate, cu cereri care trebuiau rezolvate ieri, cu nervi întinși la maxim, dar ... am rezistat. Pe cit de aiurea a fost ziua, pe atât de calmă am reușit eu să fiu. Am reușit chiar să râd și să glumesc pe subiecte care ar scoate din calm pe oricine. Recunosc, sunt mândră de asta. :) Mâine va fi o zi la fel de grea dar sper să reușesc să trec ușor și peste ea. Apoi e weekend ... :)
Acum stau liniștită și ascult ploaia. Îmi place să ascult ploaia. Când eram mică îmi închipuiam că ploaia spune povesti aduse de pe meleagurile pe unde au umblat norii. Copil cu imaginație, deh... :)
Si mai fac ceva acum. Mănânc un strugure dulce ca mierea. E românesc, luat de la plantațiile de vie din apropiere. Vreți și voi?
 

luni, 17 septembrie 2012

Cit mai costa sa trimiti un copil in clasa I

 Ei bine, pentru familiile cu un singur salariu și ăla minim, costă enorm. E un efort uriaș să trimiți un copil la scoală. 
Nu mă vaiet pentru că nu am copii de trimis la scoală, iar ce am cumpărat am cumpărat de drag. Vă veți întreba, probabil, de ce am cumpărat rechizite și hăinuțe, dacă nu am copil la scoală. Ei bine, pentru primul nepoțel din partea fratelui meu. Merge în clasa I și, cum în fiecare toamnă l-a aranjat mătușica pentru grădiniță, anul acesta l-a aranjat mătușica pentru scoală. Nu i-am luat uniforma și caietele speciale, pentru că nu știm încă ce și cum, dar am luat jeansi, trening. pantofi de sport, pantofi obișnuiți, cămăși, tricouri, maieuri, chiloței, șosete, hanorac și... rechizite:
ghiozdan (cam mare, după părerea mea, dar cică și cărțile sunt mari), penar echipat, stilou, coperți (cu personaje din desenele animate), hârtie glasată, set de șabloane pentru desen
 blocuri de desen, numărătoare, lipici, hârtie creponată, pixuri, culori, rezerve stilou, radiere, creioane (natur că are obicei să  le roadă) acuarele și set de pensule (n-am avut habar de care să iau, asa că am luat un set)
 caiete de abecedar și matematica (cu foaia de calitate și liniuțele vizibile bine), alte coperți cu personaje din desenele animate și, bineînțeles coperta de carnet de note.
 Sunt convinsă că mai trebuiesc destule, dar mai completăm pe parcurs. In fine, una peste alta, hăinuțele au costat cam 300 de lei (asta pentru că nu sunt de la nus' ce magazin de fițe, încă) iar rechizitele cam 250 de lei, total 550 de lei. Mai adaugăm uniforma  și caietele speciale cam 150 de lei (sper să fie doar atât) și ajungem la suma de 700lei, salariul minim pe economie. Pentru cei care au venituri peste medie, nu înseamnă mult, pentru cei care sunt cumpătați și strâng din timp banii pentru toate astea, înseamnă mult dar nu de nesuportat, dar pentru cei care nu sunt deloc economi și dau deodată salariul din luna august pe hăinuțe și rechizite, e un adevărat șoc.
In final, un buchet de flori, pentru părinții ai căror copilași merg în clasa I

duminică, 16 septembrie 2012

Duminică liniștită

După multe, dar multe duminici la rând, în care am fost plecați te miri unde, astăzi am avut parte de o zi superbă (chiar dacă a fost înnorat și rece), o zi  liniștită, petrecută în căminul meu drag, lângă o ceașcă cu cafea urmată de o cană cu ceai, două felii de chec, patru biscuiți și o pară. :)

Nu a sunat telefonul, nu a sunat interfonul, nu m-a vizitat nimeni, nu m-a deranjat nimeni... Până și în fața blocului a fost liniște, mămicile neîndrăznind să-și scoată copii afară, pe o așa vreme. Am ascultat muzică de relaxare, am terminat de citit o carte online, m-am jucat pe facebook și am citit/privit/admirat bloguri:
http://abeeautifulday.blogspot.ro/# 
 http://thegardenbell.blogspot.ro/
http://robinsimion.blogspot.ro/ 
http://www.cemaifac.eu/ 
http://dintimisoara.wordpress.com/ 
http://myrosevalley.blogspot.ro/
http://down---to---earth.blogspot.ro/
Am stat toată ziua fără să fac nimic concret, deși mărgelele mele aveau nevoie de puțina ordine, la fel dulapul cu haine, ca să nu mai vorbesc de faptul că am un coș cu rufe de călcat. :) Deocamdată mai avem ce îmbrăca, asa că pot să mai aștepte. Azi e zi de stat degeaba... :)))
Doar pentru pregătit cina m-am deranjat.
Pulpe de curcan cu cartofi la cuptor (mai mult înăbușite decât prăjite) 
și pateuri cu brânză. P-astea doar le-am copt pentru că sunt din cele congelate, la pungă. :)

Așadar, pentru că fuse duminică și mâine e luni, când nici iarba nu creste :))), vă urez să aveți o săptămână frumoasă și să auzim de bine!

sâmbătă, 15 septembrie 2012

Provocare de la Iulia (3)

Am primit o nouă provocare de la Iulia pe care o admir ăpentru că reușește să scrie zilnic pe blogul ei și reușește să aibă și subiecte interesante. Așadar, de data aceasta Iulia mă și ne provoacă să vorbim despre bacșiș.
Deocamdată doar despre a da bacșiș :)))
Ei bine, da, eu dau bacșiș, dar diferențiat, în funcție de caz. La restaurant, terasa, bar, etc. las cam 10% că mi-e ușor de calculat :))) Cel puțin la cele din orașul meu, unde personalul se poartă frumos și îmi este cunoscut că deh, orășelul e de provincie, mititel :) Un ospătar mi-a fost coleg, un barman e fratele unei prietene, o picoliță e fosta iubită a fratelui meu, chestii d-astea... 
La coafor e 15 lei tunsul, dar las 20 pentru ca doamna e atentă la detalii și nu mă lasă să ies din salon fără să fiu aranjată, chiar dacă merg acasă să mă spăl pe cap. (Nu mă spăl la salon pentru că nu suport să-mi spele altcineva părul) La manichiură, pedichiură, cosmetică, la fel, las cite 5 lei în plus, dar la astea merg mai rar, pentru că sunt fată descurcăreață și mă "rezolv" singură. :)))
La magazine nu las decât ce e sub 10 bani, dar asta din cauza unor întâmplări neplăcute, când a trebuit să schimb bancnota de 500.000lei (vechi) pentru 500lei (vechi) :)
La medic nu las bacșiș pentru că merg numai la cabinete particulare unde plătesc onorariul.
La alte servicii, depinde de taxa cerută. Spre exemplu, croitoreasa mea mi-a cerut 120 de lei pentru o rochie cu bolerou, doi pantaloni, două fuste și o bluză. Ținând cont că sunt maare (ca să nu zic ursoaică) și am și sânii mărime D (ca să nu zic că am țâțe mari) și știu cit de greu e să-mi lucreze o haină care să vină bine pe mine, am considerat că munca ei face mai mult și i-am lăsat 150 de lei.  Recunosc ca și dacă îmi cerea 200 de lei, tot nu mi se părea mult. :)
In altă ordine de idei, provocarea Iuliei mi-a amintit de o întâmplare petrecută în urmă cu 12 ani, când m-am angajat la actualul loc de muncă. Am avut de făcut o "lucrare" unei doamne pensionată, fostă ospătăriță la restaurantul din oraș, în vremurile vechi.  După terminarea lucrării, cuplul care o însoțea a plătit onorariul și au plecat, dar în ziua următoare doamna s-a întors cu ceva bani și cu scuze că cei tineri nu ne-au lăsat nimic ca mulțumire. Am incercat să-i explicăm că e de ajuns onorariul și că nu mai trebuie nimic, însă ne-a apucat mâinile și șefei mele și mie, și ne-a zis cam asa :"Toată viata am știut să primesc dar și să dau bacșiș. Cum pe mine mă bucura fiecare leu primit așa vreau ca și ceilalți oameni să se bucure de un ban în plus. Mulțumirea voastră este bucuria mea" Am rămas fără replică dar am avut parte de o lecție de viată. :)
Cam atât de la mine. Dacă dați sau nu bacșiș, puteți comenta aici sau pe blogul Iuliei, blog pe care va indem să-l citiți pentru că merită.

miercuri, 12 septembrie 2012

Verde si mov, agate si ametist

Verde și mov, două culori superbe, dar a căror alăturare mi se pare îndrăzneață și interesantă. Tocmai această combinație dă setului de mai jos doza de spectaculozitate pe care cred eu că o are. Waw, ce cuvinte știu. :))) In altă ordine de idei, mă împiedicam prin cutii de câteva sfere de agate și ametist, rămase de la alte proiecte,  am zis să le fac ceva, cumva și a ieșit setul de mai jos:
Mie îmi place. Vouă?

luni, 10 septembrie 2012

Diferența de vârstă intre soți

Soțul meu e mai bătrân decât mine cu vreo patru ani. Asta nu e nimic neobișnuit, mai ales că din copilărie mi s-a spus că cel pe care îl voi lua drept soț, trebuie să fie ceva mai "copt". Fată cuminte, am ascultat și m-am măritat conform învățăturii. Cred că doar cu această învățătură am fost conformă, căci, cu restul de reguli și învățături am fost pe dinafară, am făcut totul cum mi s-a părut mie bine, respectiv anapoda :))) dar asta e altă poveste. Așadar, l-am luat copt și nu prea. Zic nu prea, că altfel nu s-ar fi însurat cu mine =)) 
De ce mă vaiet? De faptul că trebuie să-l rog să facem una, alta și zice "nu". Nu vă gândiți la prostii, că oamenii mari nu fac prostii. Doar o dau în bară, din când în când, dar fără să recunoască. Prostii, fac doar copii, ca să dea părinților ocazia de a-i pedepsi.
Să exemplific : Astă iarnă, era iarnă, nu? și zăpadăăăăă grămadă, ca în vremea copilăriei. Ce zic: hai să mergem să facem drifting cu mașina într-o parcare privată. Ce faceeee?? Să chinuim mașinuța?? Nu e de noi. Păi n-o fi,dar eu vreau adrenalinăăă!!! Apoi i-am zis să modificăm mașina și să o facem... cum să zic... să danseze pe telescoape, asa, ca în filmele cu raperi. Mi-a zis că trebuie să vindem casa pentru a suporta costurile și mi-a tăiat-o din start. :)))
Altă dată i-am zis că vreau cu tiroliana și mi-a zis că nu-s în ale mele, ca să nu mai vorbim ce față a făcut când i-am zis că vreau să învăț să trag cu pușca. :)))
Astăzi i-am zis că vreau să învăț să cânt la tobe. I-a rămas bucătura în gât că tocmai eram la masă. Mă tem că-l pierd dacă-i mai zic d-astea în timpul mesei :))) Mi-a dat aceeași replică pe care mi-a dat-o când i-am zis că vreau să-mi schimb meseria și să mă fac șofer de tir : "nu-i de tine".  Helooouuuu! Io înțeleg că ești mai copt, domnul meu moș, da' de unde știi tu ce-i de mine? 
Acuma, să nu vă închipuiți că eu am vorbit serios în tot ceea ce privește cele de mai sus (doar cu drifting-ul, cu tiroliana...) da' aș fi vrut un pic de susținere, măcar așa, de amorul artei. E drept că nu prea merge cu mine așa, amorul artei, că s-ar putea ca, de la o glumă să fac o treaba serioasă, dar totuși... să nu ai așa, puțină inițiativă de adolescent??? :))) Să-mi tai craca de sub picioare înainte de a mă urca pe ea? Tocmai tu, prea minunatul soț, alesul meu după învățăturile bătrânilor? :))) Zău asa, toate gospodinele cânta la tobe și sunt campioane la tir. Eu de ce nu? :)))
In altă ordine de idei, moșul meu are nevoie de lucrări dentare, mai așa, prin fundul gurii, dar vezi de-l poți duce la dentist. Nu-l doare,nu-l jenează,nu se vede, de ce să-l deranjăm pe nenea doctoru'? Noaaaaăa... Nici pe tanti oftalmolog nu e voie să o deranjăm, chiar dacă moșul meu ar cam avea nevoie de ochelari la citit. Las' că mai merge. La magazin îmi dă mie sa citesc etichetele de pe produse, că deh, și-a luat nevastă tinerică...
No, acum, trebuie a recunosc că aste toate de mai sus, nu-s motive de divorț, asa că, dacă exista fane de Domnu' Mos, luați-vă gândul ! Si apoi, unul bătrân vă trebuie vouă??? :)))

duminică, 2 septembrie 2012

Paturica bebe baietel (2)

E drept că am terminat și predat păturica aceasta de ceva vreme, însă doar acum reușesc să o postez.
Păturica va merge în Italia, la un băiețel român. :)